7 definiții pentru crăculiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRĂCULÍȚĂ, crăculițe, s. f. Crăcuță. – Cracă + suf. -uliță.
CRĂCULÍȚĂ, crăculițe, s. f. Crăcuță. – Cracă + suf. -uliță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
crăculiță sf [At: PONTBRIANT, D. / V: crec~ / Pl: ~țe / E: cracă + -uliță] 1-8 Crăcuță (1-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRĂCULÍȚĂ, crăculițe, s. f. Diminutiv al lui cracă. Scoase cuțitașul și tăie crăculița de care erau atîrnate [rodiile]. ISPIRESCU, L. 359.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
crăculíță (rar) s. f., g.-d. art. crăculíței; pl. crăculíțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
crăculíță s. f., g.-d. art. crăculíței; pl. crăculíțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CRĂCULÍȚĂ s. v. rămurică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRĂCULIȚĂ s. crăcușoară, crăcuță, crenguță, rămurea, rămurică, (Ban.) șibă. (O ~ de brad.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
crăculiță, crăculițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui cracă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: crenguță crăcușoară crăcuță rămurea șibă
- Scoase cuțitașul și tăie crăculița de care erau atîrnate [rodiile]. ISPIRESCU, L. 359. DLRLC
-
etimologie:
- Cracă + sufix -uliță. DEX '98 DEX '09