4 definiții pentru crâncenare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
crâncenare sf [At: MDA ms / V: ~ncin~ / Pl: ~nări / E: crâncena] (Înv) 1 Înarmare. 2 Îngrozire. 3 Cutremurare de groază Si: crâncenat1 (3), crâncenire (3), crâncenit1 (1-3).
crâncena vr [At: POGOR, HENR. 229 / V: ~ncina / Pzi: ~nez / E: crâncen] (Înv) 1 A se înarma. 2 A se îngrozi. 3 A se cutremura de groază Si: a se crânceni (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRÂNCENÁ, crâncenez, vb. I. Refl. (Reg.) A se încrâncena. – Din crâncen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
crâncená vb., ind. prez. 3 sg. și pl. crânceneáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: crâncenare
crâncenare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
crâncena, crâncenezverb
- 1. A se încrâncena. DEX '09 DEX '98sinonime: încrâncena
etimologie:
- crâncen DEX '09 DEX '98