3 definiții pentru croncău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
croncău sm [At: MARIAN, O. II, 15 / V: cran~, crân~ / Pl: ~ăi / E: cronc2 + -ău] 1 (Orn; Trs; Buc) Corb (Corvus corax). 2 (Om) Cioară (Corvus). 3 (Fig; îf crancău) Rrom. 4 (Buc) Om fără căpătâi. 5 Crainic. 6 (Mun; prt) Slujbaș mare în grad în ierarhia administrativă. corectată
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CRONCĂU s. v. corb.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
croncău s. v. CORB.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: croncău
croncău substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)