CRÍZA crize s. f. 1. Faza in evolutzia unei societatzi marcata de mari dificultatzi (economice politice sociale etc.); perioada de tensiune de tulburare de incercari (adesea decisive) care se manifesta in societate. ♦ Lipsa acuta (de marfuri de timp de fortza de munca). 2. Moment critic culminant in evolutzia care preceda vindecarea sau agravarea unei boli; declanshare brusca a unei boli sau aparitzia unui acces brusc in cursul unei boli cronice. Criza de apendicita. ♦ Tensiune moment de mare depresiune sufleteasca zbucium. Din fr. crise.

criza sf [At: MAIORESCU CR. I 103 / V: (gri) ~isis sn / Pl: ~ze / E: lat crisis fr crise ngr χρισις cf critic] 1 Moment critic reprezentand schimbarea brusca a starii fizice ori psihice a cuiva (manifestata prin reactzii gesturi etc. neobishnuite). 2 (Med) Faza grava sau moment critic ce precede o schimbare brusca in bine sau in rau in evolutzia unei boli (acute). 3 (Ecn) Moment sau faza primejdioasa (hotaratoare) prin care trec comertzul industria sau finantzele unui stat. 4 (Ecn) Perioada de tensiune de tulburari (adesea decisive) din viatza unei societatzi. 5 Perioada cand afacerile merg prost Si: (iuz) chesat. 6 Lipsa a ceva necesar vietzii (materiale). 78 (Is) ~ industriala sau agrara Faza in care productzia industriala sau agricola stagneaza sau regreseaza. 9 Lipsa acuta de bani (de marfuri de timp etc.). 10 (Is) ~ economica Dezechilibru intre productzie shi consum. 11 (Pol; is) ~politica Situatzie grava din viatza sociala caracterizata prin diminuarea autoritatzii puterii de stat declin rapid al economiei scaderea nivelului de trai al populatziei instabilitate politica shi sociala. 12 (Pol; is) ~ guvernamentala (sau de guvern) Intervalul de timp intre demisia unui guvern shi formarea unui nou guvern.

CRÍZA crize s. f. 1. Manifestare a unor dificultatzi (economice politice sociale etc.); perioada de tensiune de tulburare de incercari (adesea decisive) care se manifesta in societate. ♦ Lipsa acuta (de marfuri de timp de fortza de munca). 2. Moment critic culminant in evolutzia care preceda vindecarea sau agravarea unei boli; declanshare brusca a unei boli sau aparitzia unui acces brusc in cursul unei boli cronice. Criza de apendicita. ♦ Tensiune moment de mare depresiune sufleteasca zbucium. Din fr. crise.

CRÍZA crize s. f. 1. (Adesea determinat prin «economica» sau «de supraproductzie») Prabushire a vietzii economice la care se ajunge in mod inevitabil shi periodic in tzarile capitaliste din cauza contradictziei fundamentale intre caracterul tot mai social al productziei shi forma capitalista individuala a insushirii produselor; se caracterizeaza prin falimente absorbirea intreprinderilor mai slabe de catre cele mai puternice creshterea shomajului shi mizeriei oamenilor muncii a caror putere de cumparare scade ajunginduse din aceasta cauza la o falsa impresie de. abundentza a marfurilor pe piatza. In crize contradictzia dintre productzia sociala shi insushirea capitalista izbucneshte cu violentza. Circulatzia marfurilor este vremelnic desfiintzata; mijloacele de circulatzie banii devin o piedica pentru circulatzie toate legile productziei shi ale circulatziei de marfuri actzioneaza in sens invers. MARXENGELS O. A. II 131. Cauza ultima a tuturor crizelor reale ramine intotdeauna saracia shi caracterul limitat al consumului maselor care se opune tendintzei productziei capitaliste de a dezvolta fortzele de productzie in asha fel k shi cum limita dezvoltarii lor ar fi numai capacitatea absoluta de consumatzie a societatzii. MARX la LENIN O. III 39. Pentru a lichida crizele trebuie lichidat capitalismul. STALIN O. XII 262. Sindicatele unitare devenite un instrument de lupta organizata a muncitorimii shi o puternica stavila in calea planurilor de a arunca pe spinarea maselor populare greutatzile crizei economice au fost. shi ele dizolvate in acelashi an. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 13. ◊ Criza de produse = lipsa de marfuri pe piatza. Criza monetara = fenomen economic caracteristic regimului capitalist constind in lipsa de bani shi de credite pe piatza datorita paralizarii vietzii economice in epocile de stagnare a afacerilor. Criza generala a capitalismului sau a sistemului capitalist (mondial) = epoca istorica a prabushirii capitalismului cuprinsa intre prima revolutzie socialista shi victoria revolutziei socialiste in intreaga lume shi caracterizata printro supraproductzie de mari proportzii printro paralizare a tuturor sferelor de activitate (sociala politica literara artistica) printro desfashurare inegala care loveshte tzarile capitaliste in momente diferite shi cu intensitatzi diferite prin impletirea crizei industriale cu criza agrara shi prin izbucnirea de conflicte shi razboaie al caror rezultat final este pieirea inevitabila a capitalismului. Drept cel mai important rezultat economic al celui deal doilea razboi mondial shi al urmarilor lui economice trebuie socotita destramarea pietzei mondiale unice atotcuprinzatoare. Aceasta imprejurare a determinat o noua adincire a crizei generale a sistemului capitalist mondial. STALIN PROBL. EC. 33. Criza generala a capitalismului se caracterizeaza printro shi mai mare intensificare a procesului de putrezire a sistemului capitalist. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 348. Criza de regim = epoca in care un regim devenit nestabil este pe punctul de a fi rasturnat (pe cale revolutzionara) shi inlocuit cu altul. Trecem prin a treia criza de regim. Prima a fost criza regimului tzarist care nu mai exista. A doua a fost criza primului Guvern Provizoriu al carei rezultat a fost demisia lui Miliukov shi Gucikov. A treia a fost criza guvernului de coalitzie cind instabilitatea regimului a atins punctul culminant. STALIN O. III 121. (In tzarile cu regim parlamentar burghez) Criza de guvern (sau ministeriala) = interval de timp (caracterizat prin agitatzie shi framintare politica) intre demisia unui guvern shi formarea guvernului urmator. 2. Moment critic culminant in desfashurarea unei boli; declanshare brusca a unei boli sau revenire sub forma de acces brusc a unei boli cronice. Criza de ficat. ▭ Are sai tremure iarashi buzele shi o sa devina galben k in timpul crizelor. SAHIA N. 25. ◊ Fig. Ma cuprind uneori ginduri triste shi nu ma mai stapinesc. E o criza. Trece. PAS Z. I 97.

CRÍZA s.f. 1. Manifestare violenta a contradictziilor; moment periculos shi decisiv; tulburare. ♦ Criza economica = stagnare shi perturbare a vietzii economice. 2. Lipsa acuta de ceva. ♦ Criza de guvern = interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern shi formarea unui nou guvern. 3. Tensiune zbucium sufletesc moment de grea incercare de depresiune sufleteasca. 4. Faza critica in dezvoltarea unei boli k semn al unei schimbari in bine sau in rau. [< fr. crise cf. lat. crisis gr. krisis < krinein a judeca].

CRÍZA s. f. 1. manifestare violenta a contradictziilor (economice politice ideologice militare etc.). ♦ ~ economica = faza a ciclului economic in care se formeaza un surplus relativ de marfuri in raport cu capacitatea de cumparare limitata a populatziei ceea ce duce la scaderea productziei la falimente shomaj etc.; ~ energetica = fenomen complex care se manifesta prin insuficientza resurselor energetice clasice. 2. moment critic periculos shi decisiv; tulburare. ♦ ~ de guvern = interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern shi formarea unui nou guvern. ◊ lipsa acuta. 3. tensiune zbucium sufletesc moment de grea incercare de depresiune sufleteasca. 4. faza critica in evolutzia unei boli. (< fr. crise)

CRÍZA ~e f. 1) Faza primejdioasa shi hotaratoare in viatza sociala constand intro manifestare violenta a contradictziilor economice politice shi sociale. ◊ ~ de guvern perioada cand un guvern a demisionat iar altul inca nu este format. 2) Moment critic in evolutzia unei boli dupa care urmeaza schimbarea in bine sau in rau. 3) Agravarea brusca a unei boli cronice. 4) Lipsa acuta a ceva necesar vietzii materiale sau spirituale. 5) fig. Tensiune zbucium sufletesc. /<fr. crise lat. crisis

criza f. 1. schimbarea starii intr’o boala: criza salutara funesta; 2. fig. momentul deciziv al unei afaceri; 3. turburare momentana: criza financiara.

*críza f. pl. e (vgr. krísis d. krino judec. V. critic). Moment greŭ in cursu uneĭ boale. Criza de nervĭ atac de nervĭ. Fig. Criza ministeriala criza financiara (chesat).

celúla de críza sint. s. Grup de lucru organizat la ministere in caz de criza provocata de razboaie greve etc. ◊ „O celula de criza functzioneaza fara intrerupere la ministerul sanatatzii din Rhenania de Nord Westfalia. De aici sa lansat joi alarma care a impus masurile mentzionate.” R.l. 19 I 85 p. 6 (din fr. cellule de crise)

críza s. f. g.d. art. crízei; pl. críze

críza s. f. g.d. art. crízei; pl. críze

criza ze.

CRÍZA s. 1. (livr.) recesiune (inv.) chesat. (~ economica financiara.) 2. (MED.) acces atac puseu (astazi rar) paroxism (pop.) toana. (~ de nebunie de cord.)

CRIZA s. 1. (livr.) recesiune (inv.) chesat. (~ economica financiara.) 2. (MED.) acces atac puseu (astazi rar) paroxism (pop.) toana. (~ de nebunie de cord.)

CRÍZA (< fr.) s. f. 1. Faza in evolutzia unei societatzi marcate de mari dificultatzi (economice politice sociale militare etc.). ◊ C. economica = faza a ciclului economic caracterizata in economia contemporana prin scaderea rentabilitatzii intreprinderilor creshterea inflatziei accelerarea concentrarii financiare shi a multinatzionalismului economic inceputul unor revolutzii tehnologice modificarea structurii cererii mondiale de produse industriale creshterea shomajului; evolutzia c.e. este influentzata de factori conjuncturali (revendicari salariale creshterea pretzului materiilor prime shi al energiei) shi factori structurali (scaderea productivitatzii muncii shi a rentabilitatzii intreprinderilor). ◊ C. ciclica = c. care cuprinde toate sferele procesului reproductziei; constituie faza principala shi punctul de demarcatzie ale ciclului economic. ◊ C. intermediara = c. care apare intre c. ciclice nefiind componenta obligatorie a ciclului; se manifesta prin creshterea stocurilor shi reducerea productziei fara a lua proportzii prea mari. ◊ C. partziala = c. care cuprinde numai o ramura a productziei; este determinata de dezvoltarea inegala a diferitelor ramuri ale economiei. ◊ C. agrara = c. caracterizata prin formarea unor mari surplusuri sau penuriei de produse agricole in raport cu cererea solvabila. ◊ C. energetica = fenomen economicosocial complex reflectat prin insuficientza resurselor energetice clasice in raport cu nivelul tehnicii shi tehnologiei cu repartizarea inegala a acestora pe glob shi cu caracterul exploatarii lor. ◊ C. industriala = c. ce se manifesta prin reducerea brusca a productziei industriale creshterea capacitatzilor de productzie neutilizate shi creshterea shomajului; este insotzita in mod inevitabil de c. comertzului baneasca de credit shi financiara etc. ◊ C. ministeriala = perioada intermediara intre demisia shi formarea unui guvern. ♦ Lipsa acuta (ex. criza de fortza de munca; criza de timp). 2. Moment culminant in evolutzia unei boli care precede vindecarea sau agravarea bolii; declansharea brusca a unei boli sau aparitzia unui acces brusc in cursul unei maladii cronice (ex. c. de apendicita). ♦ (PSIH.) Aparitziei brusca a unei rupturi de echilibru manifestata prin tensiune zbucium depresiune sufleteasca. Existentza umana este jalonata de crize: nashterea intzarcarea intrarea in shcoala adolescentza menopauza. ◊ C. de originalitate juvenila = comportament nonconformist la adolescentzilor care cauta fara indeminare afirmarea personalitatzii.