6 definitzii pentru cotire

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

COTÍRE cotiri s. f. Actziunea de a coti. V. coti.

COTÍRE cotiri s. f. Actziunea de a coti. V. coti.

cotire sf [At: POLIZU / V: cotzi~ / Pl: ~ri / E: coti2] 1 (Inv) Atingere cu cotul2 (1) Si: (irg) coteala (1) cotelire (11) (irg) cotelit1 (11) cotit1 (1) cotitura (1) incotare incotat1. 2 (Inv) Lovire cu cotul2 (1) Si: coteala (2) (irg) cotelire (12) (inv) cotelit.1 cotit1 (2) cotitura (2) incotare incotat1. 3 (Inv) Inaintare prin multzime facandushi loc cu coatele2 (1) Si: coteala (3) (irg) cotelire (13) (inv) cotelit1 (13) cotit1 (3) cotitura (3) incotare incotat1. 4 (Inv) Atragere a atentziei cuiva atingandul cu cotul2 (1) Si: coteala (4) (irg) cotelire (14) (inv) cotelit1 (14) cotit1 (4) cotitura (4) incotare incotat1. 5 (Inv) Intrare in vorba cu cineva atragandui atentzia cu cotul2 (1) Si: coteala (5) (irg) cotelire (15) (inv) cotelit1 (15) cotit1 (5) cotitura (5) incotare incotat1. 6 (Inv) Petrecere impreuna cu cineva Si: coteala cotit1 (6) cotitura (6) incotare incotat1. 7 (D. drumuri rauri etc.) Schimbare a directziei Si: coteala (7) cotigeala (1) cotigire (1) cotigit1 (1) cotigitura (1) cotit1 (7) cotitura (7). 8 (Nob) Incovoiere. 9 Abatere din drumul sau Si: coteala cotigeala (2) cotigire (2) cotigit1 (2) cotigitura (2) cotit1 (9) cotitura (9). 10 Parasire a drumului. 1112 Mers sau alergare in zigzag Si: coteala (11) cotigeala cotigire (4) cotigit1 (4) cotigitura (4) cotit1 (11) cotitura (11). 13 Conducere a cuiva pe un drum cotit spre al rataci Si: coteala(12) cotigeala (5) cotigire (5) cotigit1 (5) cotigitura (5) cotit1 (12) cotitura (12). 14 (Rar) Intoarcere a unui obiect intro alta directzie Si: coteala (13) cotigeala (6) cotigire (6) cotigit (6) cotigitura (6) cotit1 (13) cotitura (13). 15 (Rar) Ocolire a unui obiect deplasandu se pe o linie curba Si: coteala (14) cotigeala (7) cotigire (7) cotigit1 (7) cotigitura (7) cotit1 (14) cotitura (14). 16 (Rar) Evitare a cuiva Si: coteala (15) cotigeala (8) cotigire (8) cotigit1 (8) cotigitura (8) cotit1 (15) cotitura. (15). 17 Cotarire (1). 18 (Ivr; pan) Batere. 19 (Ivr) Cotarire (2). 20 (Inv) Vartej.

cotire f. 1. fapta de a coti; 2. vartej (de rau): apa curge shi la cotiri se pierde AL.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

COTÍRE s. carmire carmit cotit viraj virare virat (pop.) camire carnit. (In timpul ~i unui vehicul.)

COTIRE s. cirmire cirmit cotit viraj virare virat (pop.) cirnire cirnit. (In timpul ~ unui vehicul.)

Intrare: cotire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotire
  • cotirea
plural
  • cotiri
  • cotirile
genitiv-dativ singular
  • cotiri
  • cotirii
plural
  • cotiri
  • cotirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cotire, cotirisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a coti. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi coti DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.