COSHCIÚG coshciuge s. n. 1. Sicriu. 2. (Reg.) Coshnitza de papura in patru coltzuri. [Var.: cosciúg s. n.] Din sl. kovŭčegŭ (dupa cosh¹).

coshciug sn [At: CORESI EV. 347/24 / V: coci~ corci~ cosci~ ~shtig ~shti~ cuschi~ / Pl: ~uge / E: vsl ковьчегъ dupa cosh³] 14 (Irg; shlp) Cosh³ (12) (mic). 5 (Reg) Cosh³ (1) din papura in patru coltzuri. 6 (Pex) Lada. 7 (Pex) Gramada. 8 (Spc) Coshuletz din scoartza de copac indoita la mijloc iar la capete prinsa cu crengutze de brad in care se culeg fragi shi zmeura. 9 (Spc) Sicriu. 10 (Nob) Trunchiul unui animal (mare) golit de organe interne Si: burduf carcasa foale. 11 Parte a carutzei Cf cosh (18). 13 (Reg; if coshtiug) Cotetz de gaini. corectata

COSHCIÚG coshciuge s. n. 1. Sicriu. 2. (Reg.) Coshnitza de papura in patru coltzuri. [Var.: cosciúg s. n.] Din sl. kovŭčegŭ (dupa cosh¹).

COSHCIÚG coshciuge s. n. (SHi in forma cosciug) 1. Sicriu. Popor mult oameni tacutzi care razbatusera prin multe furtuni cu capul gol impresurara coshciugul plin de flori de primavara. SADOVEANU O. I 258. O trasura neagra k un cosciug imens ashtepta la poarta. SAHIA N. 58. Deschisa shedea groapa coshciugul sta deschis SHi soarele o raza deadio imi trimise Spargind o clipa norii dinnaltul sau abis. MACEDONSKI O. I 46. 2. (Regional rar) Coshnitza de papura in patru coltzuri intrebuintzata de obicei pentru tirguieli. Sa invetze a impleti coshnitze sau coshciuge. DRAGHICI R. 105. Varianta: cosciúg s. n.

COSHCIÚG ~e n. Lada de forma speciala in care se pune mortul pentru a fi inmormantat; racla; sicriu. /<sl. kovutzegu

COSHCIUG s.n. 1. (Mold.) Cosh. Adormi pre coshciugul cu smochine. DOSOFTEI VS; cf. NCCD (gl.). 2. (TZR) Sicriu. B: Luara trupul del bagara intrun coshciug. NB 184 SHi pui acoperamintul deasupra coshciugului. MARG. 1691 25^v. SHi deacai vazu beat il baga intrun coshciug. E 1717 177^v; cf. NB 201 202; GI 17^r; MARG. 1746 27^v. // A: Iara ei avea un secrei ... umplut de altze lucruri cit sa se ingreiadza k shi de un om . . . "Sa nu va ispititzi a face cinste coshciugului acestuia plin cu fin. MP 1691 18^r; cf. MP 1691 18^r. C: Dara coshciugul monarhului au fost larg. IMP 70^r. 3 (Mold.) Burduf. Pre svintzi i bagara in coshciuge de bou sii aruncara in mare. DOSOFTEI VS. Etimologie: sl. kovŭčegŭ apropiat de cosh. Cf. c or f a z i m b i l; c o p i r sh e u l a d a.

coshciug n. 1. Mold. coshnitza de papura lada in genere: coshciugu k papushi AL.; 2. lada in care se inchide mortul (sens excluziv muntean). [Slav. KOVUČEGŬ coshnitza (influentzat de cosh); sensul 2 prezinta aceeash restrictziune k sinonimele sicriu (Mold.) shi tron (Tr.)].

coshcĭúg n. pl. e shi urĭ (vsl. kovŭčegŭ rut. kovčeg lada infl. de cosh. Cp. shi cu caush cauc). Vest. Secriŭ racla: un mort intr’un coshcĭug. In est shi nord cocĭug „coshnitza”.

cociug sn vz coshciug

corciug sn vz coshciug

cosciúg sn vz coshciug

coshtig sn vz coshciug

coshtiug sn vz coshciug

cuschiug sn vz coshciug

COSCIÚG s. n. V. coshciug.

cocĭúg V. coshcĭug.

coshciúg s. n. pl. coshciúge

coshciúg s. n. pl. coshciúge

coshciug

coshciug ge.

COSHCIÚG s. v. sicriu.

COSHCIUG s. sicriu (rar) sarcofag (inv. shi pop.) racla (pop.) scindura (reg.) brad casa (Transilv. shi Ban.) copirsheu (prin Transilv.) jgheab (Transilv.) lada (Transilv. shi Maram.) salash (Olt. shi Transilv.) tron (inv.) cosh (arg.) pardesiu de scinduri.

coshciúg (coshciúge) s. n. 1. (Mold.) Coshnitza. 2. Sicriu. Sb. kovĭčegŭ „cutie” (Cihac II 65; Conev 72) cf. bg. sb. rus. kovčeg; fonetismul a fost influentzat de analogia cu cosh (cf. Hasdeu Col. Traian 1883 244). Pentru semantism cf. SHeineanu Semasiol. 185; shi Vaillant BL XIV 12 pentru istoria cuvintului sl.

coshcíug coshciuge (cosciug) s.n. (reg.) Sicriu. Frecvent in Maramuresh se foloseshte sin. coparsheu. ♦ (onom.) Cosciug nume de familie in Maramuresh (DFN 2007). Din sl. kovǔčegǔ „cutie” cf. rus. kovčeg (DER Scriban SHaineanu DEX MDA) dupa cosh.

coshciug coshciuge s. n. automobil.

coshciug zburator expr. avion.