opțiuni
  • info

5 definiții pentru cortuleț

Explicative DEX

CORTULÉȚ, cortulețe, s. n. Diminutiv al lui cort; corturel. – Cort + suf. -uleț.

CORTULÉȚ, cortulețe, s. n. Diminutiv al lui cort; corturel. – Cort + suf. -uleț.

cortuléț sn [At: ODOBESCU, S. II, 427 / Pl: ~e / E: cort + -uleț] 1-10 (Șhp) Cortișor (1-10).

CORTULÉȚ, corlulețe, s. n. Diminutiv al lui cort. La mijloc de cortulețe este-un cort mare rotat. ODOBESCU, S. II 47.

Ortografice DOOM

cortuléț s. n., pl. cortuléțe

cortuléț s. n., pl. cortuléțe

Intrare: cortuleț
cortuleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortuleț
  • cortulețul
  • cortulețu‑
plural
  • cortulețe
  • cortulețele
genitiv-dativ singular
  • cortuleț
  • cortulețului
plural
  • cortulețe
  • cortulețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cortuleț, cortulețesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui cort. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: corturel
    • format_quote La mijloc de cortulețe este-un cort mare rotat. ODOBESCU, S. II 47. DLRLC
etimologie:
  • Cort + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.