COROÁNA coroane s. f. 1. Podoaba pentru cap in forma de cerc facuta din flori shi frunze; cununa. ♦ Fig. Incununare. ♦ Cununa de flori sau de frunze (naturale sau artificiale) care se depune k omagiu la mormantul cuiva. 2. Diadema (de aur de argint de fier) ornamentata purtata de monarhi la ocazii solemne k semn al puterii lor; p. anal. tiara papala. ♦ Semn distinctiv imprimat desenat sau brodat in forma de coroana (1) pe stemele shi pe blazoanele familiilor imperiale regale sau senioriale. 3. Fig. Putere monarhica suveranitate; p. ext. persoana care detzine aceeasta putere. 4. Unitate monetara in unele tzari. 5. Totalitatea ramurilor unui arbore ale unui arbust etc. 6. (SHi in sintagma coroana dentara) Partea superioara vizibila a dintelui omului care iese din gingie shi este acoperita cu smaltz. ♦ Imbracaminte de metal de portzelan de acrilat etc. cu care se acopera un dinte sau o masea cariata. 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului. 8. (SHi in sintagma coroana circulara) Suprafatza cuprinsa intre doua cercuri concentrice. 9. (In sintagmele) Coroana solara = regiune luminoasa in jurul Soarelui formata din stratul exterior shi cel mai rarefiat al atmosferei solare vizibila cu ochiul liber in timpul unei eclipse totale de Soare. Coroana boreala = numele unei constelatzii (circulare) din emisfera boreala; Hora. 10. Piesa sau parte dintro piesa mecanica de lungime mica avand forma unui cilindru gol. 11. (Muz.) Semn pus deasupra unei note sau a unei pauze pentru a le prelungi valoarea; fermata. Din lat. corona.

coroána sf [At: COD. VOR. 113 ap. DA / V: ~róna ~rúna / Pl: ~ne / E: ml corona] 1 Ornament in forma de cerc ashezat pe cap. 2 Podoaba pentru cap de forma circulara facuta din flori frunze Si: cununa. 3 (Spc) Cununa de mireasa. 4 (SHis) ~ mortuara Aranjament floral de forma circulara sau ovala depus k omagiu la un mormant sau monument. 5 Coroana (1) din metal pretzios impodobit cu pietre pretzioase care o poarta regii imparatzii principii k insemn al autoritatzii supreme. 6 Tiara papala. 7 (Fig) Putere monarhica. 8 (Pex) Monarh. 9 (Pex) Stat. 10 Semn in forma de coroana (5) pe stemele shi armurile unor familii nobile (in care au existat domnitori). 11 Moneda de argint care poarta efigia coroanei purtate de suveranul tzarii respective. 12 Moneda din Imperiul AustroUngar intre anii 1893 1918 valorand o suta de fileri sau o jumatate de fiorin. 13 (Inv; ie) Trei ~ne Termen de dispretz pentru un cal care nu valoreaza prea mult. 14 (Bot; shic ~naimparatului; pbl) Bibilica (Fritillaria meleagris). 15 Totalitate a crengilor unui arbore. 16 Parte superioara a dintelui care iese din gingie shi este acoperita cu smaltz. 17 (Pex) imbracaminte de metal sau alt material care acopera un dinte bolnav. 18 Parte a piciorului calului de deasupra copitei. 19 Lemne care formeaza laturile scocului la moara. 20 Fruntar la moara. 21 (Gmt) Suprafatza cuprinsa intre doua cercuri concentrice. 22 Zona circulara roshiatica formata pe cer imprejurul soarelui la apus. 23 (Ast; is) ~na australa Constelatzie din emisfera australa de forma circulara cuprinsa intre constelatziile Scorpion shi Sagetator. 24 (Ast; is) ~na boreala Constelatzie circulara din emisfera boreala Si: (pop) Hora Casa cu ograda. 25 (Is) ~a solara Strat exterior al soarelui observabil cu ochiul liber in timpul eclipselor. 26 (Thn; is ~ de rulare ~ dintzata ~ diferentziala ~ divertoare ~ oscilanta ~ de zavorare etc.) Piese componente ale unor ansambluri mecanice sau partzi ale acestora de forma circulara. 27 (Fig) Ceea ce incununeaza. 28 (Reg) Coama a acoperishului unei case tzaraneshti. 29 (Fig) Varf. 30 (Fig) Incununare. 31 (Fig) Capat. 32 (Reg; Ie A face o ~) Pozna. 33 (Thn; is) ~a shinei Capat al shinei. 34 Cadru. 35 (Thn; is) ~a turlei Cadru de lemn care uneshte picioarele turlei de sonda cu partea ei superioara Si: geamblac. 36 (Muz) Semn pus deasupra unei note sau a unei pauze pentru a le prelungi valoarea Si: (rar) fermata.

COROÁNA coroane s. f. 1. Podoaba in forma de cerc facuta din flori shi frunze cu care se incununeaza capul; cununa. ♦ Fig. Incununare. ♦ Cununa de flori sau de frunze (naturale sau artificiale) care se depune k omagiu la mormantul cuiva. 2. Podoaba de metal (pretzios) ornata cu pietre scumpe shi purtata de monarhi la ocazii solemne k semn al puterii lor; p. anal. tiara papala. ♦ Semn distinctiv imprimat desenat sau brodat in forma de coroana (1) pe stemele shi pe blazoanele familiilor imperiale regale sau senioriale. 3. Fig. Putere monarhica suveranitate; p. ext. persoana care detzine aceasta putere. 4. Unitate monetara in anumite tzari. 5. Totalitatea crengilor unui arbore ale unui arbust etc. 6. Partea superioara vizibila a dintelui omului care iese din gingie shi este acoperita cu smaltz. ♦ Imbracaminte de metal de portzelan de acrilat etc. cu care se acopera un dinte sau o masea cariata. 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului. 8. Suprafatza cuprinsa intre doua cercuri concentrice. 9. (In sintagmele) Coroana solara = regiune luminoasa in jurul soarelui formata din stratul exterior shi cel mai rarefiat al atmosferei solare vizibila cu ochiul liber in timpul unei eclipse totale de soare. Coroana boreala = Numele unei constelatzii (circulare) din emisfera boreala; Hora. 10. Nume dat mai multor piese sau partzi de piese mecanice de lungime mica avand forma unui cilindru gol. 11. (Muz.) Semn pus deasupra unei note sau a unei pauze pentru a le prelungi valoarea; fermata. Din lat. corona.

COROÁNA coroane s. f. 1. Podoaba in forma de cerc facuta din flori shi frunze cu care se incununa capul; cununa. Coroana de flori de cimp. ◊ Fig. Fatza uscatziva shi zbircita albagalbuie sub coroana de par argintiu tresari ushor. V. ROM. decembrie 1950 47. [Atunci] naturantreaga... Ishi puse pentru mine coroana sa de flori. ALECSANDRI P. A. 65. ♦ Fig. Incununare. V. apoteoza. Zilele noastre zbor cu grabire... Gloria tzarii shia sa marire Iata coroana vietzii intregi. ALECSANDRI O. 150. ♦ Cununa de flori sau de frunze (naturale sau artificiale) care se depune k omagiu la mormintul cuiva. 2. Podoaba de metal (uneori ornata cu pietre pretzioase) care o poarta pe cap monarhii la ocazii solemne k semn al puterii lor; (prin analogie) tiara papala. Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor SHacele milioane ce in gramezi luxoase Sint strinse la bogatul pe cel sarac apasa SHis supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU O. I 59. Papa cua lui trei coroane puse una peste alta Fulgerele adunatau contra fulgerului care in turbareai furtunoasa a cuprins pamint shi mare. EMINESCU O. I 146. ♦ Semn distinctiv pe stemele shi blazoanele familiilor imperiale regale sau senioriale. V. blazon. Coroana de conte. ▭ Lapushneanul in ziua aceea era imbracat cu toata pompa domneasca. Purta coroana Paleologilor. NEGRUZZI S. I 148. ♦ Fig. Putere monarhica suveranitate monarhie; p. ext. persoana care detzine o astfel de putere. Cind Camerele slugarnice... au votat infama lege a dotatziunii coroanei un fel de protestare uriasha sa ridicat in toata tzara. LIT. ANTIMONARHICA 134. 3. Totalitatea crengilor unui arbore ale unui arbust etc. Daca intorcea capul putzin putea vedea coroanele copacilor negre shi desfrunzite k un paienjenish pe cerul albastrucenushiu. DUMITRIU B. F. 136. Daca te uitzi bine in lastari shin coroanele ulmilor vei zari cele dintzii frunze galbene. CAMILAR TEM. 304. Inaintea casei un par batrin co coroana uriasha de frunze shi de rod se inaltza in lumina zilei. SADOVEANU O. IV 435. 4. Unitate monetara in anumite tzari (Cehoslovacia Suedia etc.). 5. Partea superioara a dintelui omului care iese din gingie shi este acoperita cu smaltz. Coroana caninului. ♦ Imbracaminte de metal sau portzelan cu care se acopera un dinte sau o masea cariata. 6. Partea de deasupra copitei la piciorul calului. 7. (Geom.) Suprafatza cuprinsa intre doua cercuri concentrice. ♦ (Astron.) Coroana solara = cerc luminos in jurul soarelui format din stratul exterior shi cel mai rarefiat al atmosferei solare vizibil in timpul unei eclipse totale de soare. Coroana australa = constelatzie din emisfera sudica in forma circulara aflata linga constelatzia sagetatorului. Coroana boreala = constelatzie din emisfera nordica in forma circulara aflata intre constelatziile Hercule shi boiarul; hora. 8. Numele mai multor piese sau partzi de piese mecanice de forma circulara folosite in industrie. Coroana de rulmentzi.

COROÁNA coroáne s. f. 4. Unitate monetara in Cehia Danemarca Estonia Islanda Norvegia Slovacia shi Suedia. (ceh slovac. koruna < lat. corōna = coroana; sued. krona < v. sued. krōna < germ. de jos medie krūne krōne < lat. corōna = coroana; isl. króna dan. norv. krone < v. norv. krūna < germ. de jos medie krūne krōne < lat. corōna = coroana; est. kroon < germ. Krone < germ. de sus medie krōn krōne < v. germ. de sus korōna < lat. corōna = coroana (de la coroana imprimata pe moneda)) [shi AHDEL]

COROÁNA ~e f. 1) Cerc impletit din flori sau frunze care serveshte drept podoaba pentru cap. 2) Cununa de flori care se pune la mormantul cuiva. 3) Podoaba in forma de cerc facuta din metal pretzios impodobita cu pietre scumpe shi purtata pe cap de monarhi k semn al demnitatzii lor. 4) fig. Forma monarhica de guvernamant; monarhie. 5) Totalitate a ramurilor unui copac. 6) Partea vizibila a dintelui la om. 7) Invelish de metal sau din alt material in care se imbraca un dinte cariat dupa ce a fost tratat. 8) Marginea superioara a copitei la cal. 9) mat. Suprafatza cuprinsa intre doua cercuri concentrice. 10) (in unele tzari) Unitate monetara. 11): ~ solara partea exterioara incandescenta a Soarelui care se vede k o aureola in timpul eclipselor totale. 12): ~ boreala constelatzie din emisfera nordica. /<lat. corona

coroana f. 1. podoaba de cap in forma circulara facuta din flori sau frunze naturale; fig. timpul ia pus coroana de argint tzara de aur AL.; 2. fig. premiu cashtigat la un examen; 3. podoaba de cap purtata de persoane suverane (k semn al demnitatzii lor): coroana regala; tu portzi sub coroana cununa cea de spini AL; 4. putere suverana: a pierde coroana; shi Suveranul insush: domeniul Coroanei: 5. numele unei decoratziuni natzionale: Coroana Romaniei infiintzata la 1881 coprinde cinci clase; 6. moneda austriaca (in valoare de 1 fr.) shi engleza (valorand 5 fr. shi 75 c.); 7. coama sau culmea casei tzaraneshti; 8. coroana dintelui partea lui vizibila. [Termen de origina literara dar deja familiar vechilor scriitori (v. cununa)].

coroána V. corona.

coróna sf vz coroana

coróna (est) shi coroána (vest) f. pl. e (pol. rus. vsl. korona d. lat. it. corona; ngr. koróna. V. cunúna). Cununa. Ornament de metal care se pune in cap k semn al suveranitatziĭ: corona imperiala regala domneasca ducala (V. diadema mitra). Fig. A perde corona a perde domnia. Corona martirĭuluĭ aureola de mártir. Mesagiu coroaneĭ mesagiu suveranuluĭ catre senat shi camera. Coroana Romaniiĭ o decoratziune romaneasca cu treĭ clase infiintzata la 1881. O moneta engleza (5 fr. 75 b. antebelicĭ). O foasta moneta austroungureasca (1 fr. shi 4 b.). Mold. SHodron (fr. marelle) un joc copilaresc care consista dintr’o figura trasa pe pamint shi impartzita in maĭ multe despartziturĭ pin care baĭetziĭ stind intr’un picĭor mishca o bucatzica de peatra (mada) izbindo cu virfu picĭoruluĭ.

coroána s. f. g.d. art. coroánei; pl. coroáne

coroána s. f. g.d. art. coroánei; pl. coroáne

+Majestatea Sa Custodele Coroanei Romaniei [± prenume] loc. pr. + s. m. art. + s. f. g. art. + s. propriu g. art.

COROÁNA s. 1. diadema (inv.) cerc cununa. (Domnitor cu ~ pe cap.) 2. v. cununa. (O ~ de flori pe cap.) 3. (MUZ.) fermata. 4. (ASTRON.) coroanaboreala = (pop.) hora (art.) casacuograda roatastelelor.

COROÁNA s. v. bibilica coama creasta culme domnie monarhie.

COROANA s. 1. diadema (inv.) cerc cununa. (Domnitor cu ~ pe cap.) 2. cununa. (O ~ de flori pe cap.) 3. (ASTRON.) coroanaboreala = (pop.) hora (art.) casacuograda roatastelelor.

coroana s. v. BIBILICA. COAMA. CREASTA. CULME. DOMNIE. MONARHIE.

coroána (coroáne) s. f. Podoaba pentru cap in forma de cerc cununa. Var. (inv.) corona. Lat. corona (sec. XVII). Este dublet al lui cununa. Este posibil sa fi intrat in rom. indirect cf. ngr. ϰορώνη mag. korona bg. pol. rus. korona. Der. (in)corona vb. (a pune coroana) sec. XVII; coronatzie s. f. (inv. incoronare); coronament s. n. (cornisha) din fr. couronnement; coronishte s. f. (planta Coronilla varia).

coroana (< lat. shi it. corona; fr. point d’orgue; germ. Fermate; engl. pause) denumirea semnului care pus deasupra unei note* sau unei pauze* indica prelungirea valorii* acelei note sau pauze. Se intalneshte uneori shi deasupra barei (II 3) de masura. Echiv. it. fermata.

coroána coroane (coruna) s.f. 1. Cununa. 2. (fig.) Putere suverana. 3. Moneda austroungara: „In timpuri normale o coroana austroungara facea cat leul roman. Atata era plata cantorului a diacului sau cantaretzului pe an care fieshtecare cap de familie trebuie so plateasca” (Barlea 1924 II: 474); „Dear da totul pe o luna / La diac tot o coruna” (Barlea 1924 I: 173). 4. (geol.) Coroana numele izvorului principal de apa minerala din Sapantza. Apa sa imbuteliat shi sa comercializat de la sfarshitul sec. XIX pana in 1988. In prezent este folosita doar de localnici shi turishti. 5. (arhit.) Coroana numele unui hotel din localitatea Sighetu Marmatziei situat pe latura sudica a Pietzei Libertatzii. Initzial sa numit Korona iar in perioada comunista Hotel Tisa. Cladirea a fost construita in sec. XIX pe doua niveluri; la subsol era o renumita crama. In iulie 1923 hotelul a gazduit familia regala a Romaniei (regele Ferdinand I Regina Maria principele Carol printzesa Elena shi principele Nicolae). Lat. corona „coroana” (sec. XVII) (DER DEX MDA).

coroána coroane (coruna) s.f. Moneda austroungara: „In timpuri normale o coroana austroungara facea cat leul roman. Atata era plata cantorului a diacului sau cantaretzului pe an care fieshtecare cap de familie trebuie so plateasca” (Barlea 1924 II: 474); „Dear da totul pe o luna / La diac tot o coruna” (Barlea 1924 I: 173). Lat. corona.

CONSILIUL DE COROANA organism instituit adhoc in Romania in perioada sistemului parlamentar cu caracter reprezentativ de partid onorific shi in componentza caruia intrau shefi de partide politice foshti minishtri precum shi alte personalitatzi politice marcante. Era consultat de rege in probleme vitale ale tzarii (declararea razboiului incheierea pacii succesiunea la tron sh.a.).

COROANA AUSTRALA (Corona Australis) constelatzie din emisfera australa situata la S de constelatzia Sagetatorul. Asemanatoare k forma Coroanei Boreale.

COROANA BOREALA (Corona Borealis) constelatzie din emisfera boreala situata in prelungirea constelatziei Ursa Mare. Cuprinde shase stele principale dispuse in arc de cerc dintre care cea mai stralucitoare este Gemma. Numele popular: Hora.