cordialitate sf [At: CALINESCU E. O. II 17 / P: ~dia~ / Pl: ~tatzi / E: fr cordialité] Manifestare spontana a unor sentimente sincere shi pline de afectziune Si: afectuos.

CORDIALITÁTE s. f. Insushirea de a fi cordial; manifestare spontana a unor sentimente sincere shi pline de afectziune pornite din toata inima. [Politicienii burghezi] se comportau asemenea shefilor: fara cordialitate. PAS Z. IV 183. Pronuntzat: dia.

CORDIALITÁTE s.f. Calitatea de a fi cordial; afectziune. ♦ Sinceritate loialitate. [Cf. fr. cordialité].

CORDIALITÁTE s. f. insushirea de a fi cordial; afectziune. (< fr. cordialité)

CORDIALITÁTE f. Caracter cordial. [Sil. dia] /<fr. cordialité

cordialitate f. bunavointza sincera.

*cordialitáte f. (d. cordial; fr. ité). Calitatea de a fi cordial.

cordialitáte (dia) s. f. g.d. art. cordialitắtzii

cordialitáte s. f. (sil. dia) g.d. art. cordialitatzii

CORDIALITÁTE s. v. bunavointza.

CORDIALITATE s. afectziune bunavointza prietenie (livr.) afabilitate (fig.) caldura. (Nam simtzit ~ lui obishnuita.)

CORDIALITATE. Subst. Cordialitate prietenie prieteshug (pop.) amicitzie simpatie afectziune afabilitate bunavointza; sinceritate loialitate. Caldura (fig.) tandretze duioshie gingashie. Amabilitate politetze gentiletze dragalashenie dragalashie (rar). Iubire dragoste. Caldura sufleteasca. Primire cordiala. Salut cordial; cuvinte calde; vorbe amabile. Adj. Cordial amical prietenos apropiat (fig.) afectuos calduros (fig.) cald (fig.) afabil binevoitor; sincer loial. Tandru dragastos duios dragalash. Amabil politicos gentil; curtenitor indatoritor; placut agreabil simpatic. Vb. A fi cordial a fi afectuos a fi afabil a fi binevoitor a binevoi. A simpatiza a iubi a indragi. Adv. (In mod) cordial prieteneshte prietenos amical; cu simpatie cu afectziune cu caldura cu inima deschisa cu bratzele deschise. V. bunatate dragoste comportare omenie politetze prietenie salut simpatie sociabilitate.