11 definiții pentru constelat
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONSTELÁT, -Ă, constelați, -te, adj. (Rar) Înstelat. – Din fr. constellé, lat. constellatus.
CONSTELÁT, -Ă, constelați, -te, adj. (Rar) Înstelat. – Din fr. constellé, lat. constellatus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Zavaidoc
- acțiuni
constelat, ~ă a [At: EMINESCU, P. 88 / Pl: ~ați, ~e / E: fr constellé, lat constellatus] Înstelat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSTELÁT, -Ă, constelați, -te, adj. (Rar) Presărat cu stele; înstelat. Ce-ți lipsește să fii înger – aripi lungi și constelate. EMINESCU, O. I 51. ◊ Fig. Lîngă rîuii argintoase, care mișcă-n mii de valuri A lor glasuri înmiite... Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate. EMINESCU, O. IV 123.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSTELÁT, -Ă adj. (Rar) Înstelat. [Cf. fr. constellé, lat. constellatus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSTELÁT, -Ă adj. 1. împodobit, presărat cu stele. 2. (fig.) acoperit, plin de... (< lat. constellatus, fr. constellé)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
constelat a. presărat cu stele: aripi lungi și constelate EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*constelát, -ă adj. (lat. constellatus). Plin de stele, înstelat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
constelát (rar) adj. m., pl. consteláți; f. constelátă, pl. consteláte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
constelát adj. → stelat
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONSTELÁT adj. v. înstelat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
constelat adj. v. ÎNSTELAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
constelat, constelatăadjectiv
- 1. Presărat cu stele. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: înstelat
- Ce-ți lipsește să fii înger – aripi lungi și constelate. EMINESCU, O. I 51. DLRLC
- Lîngă rîuri argintoase, care mișcă-n mii de valuri A lor glasuri înmiite... Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate. EMINESCU, O. IV 123. DLRLC
-
etimologie:
- constellé DEX '09 DEX '98 DN
- constellatus DEX '09 DEX '98 DN