8 definiții pentru conglutinare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONGLUTINÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a conglutina și rezultatul ei; conglutinație, coagulare. – V. conglutina.
CONGLUTINÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a conglutina și rezultatul ei; conglutinație, coagulare. – V. conglutina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
conglutinare sf [At: DA / Pl: ~nări / E: conglutina] Coagulare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONGLUTINÁRE s. f. Acțiunea de a conglutina și rezultatul ei; coagulare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONGLUTINÁRE s.f. Acțiunea de a conglutina și rezultatul ei; coagulare; conglutinație. [< conglutina].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
conglutináre (rar) s. f., g.-d. art. conglutinắrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conglutináre s. f., g.-d. art. conglutinării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONGLUTINÁRE s. v. coagulare, închegare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conglutinare s. v. COAGULARE. ÎNCHEGARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
conglutinare, conglutinărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a conglutina și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: coagulare conglutinație închegare
etimologie:
- conglutina DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.