CONDÚCTA conducte s. f. TZeava ansamblu de tzevi din metal beton lemn etc. sau instalatzie destinate transportului fluidelor sau materialelor pulverulente. ◊ Conducta electrica = conductor sau ansamblu de conductoare electrice de metal shi cu lungime mare folosit pentru efectuarea legaturilor conductive in instalatziile electrice. Din lat. conductus.^[1]

condúcta sf [At: IOANOVICI TEHN. 40 / Pl: ~te / E: fr conducte] 1 Instalatzie pentru conducerea apei petrolului electricitatzii etc. 2 (Spc) TZeava pentru conducerea apei petrolului gazului etc. 3 (Pex) Retzea de sarme electrice.

CONDÚCTA conducte s. f. TZeava ansamblu de tzevi din metal beton lemn etc. sau instalatzie destinate transportului fluidelor sau materialelor pulverulente pe un anumit traseu. ◊ Conducta electrica = conductor sau ansamblu de conductoare electrice de metal shi cu lungime mare folosit pentru efectuarea legaturilor conductive in instalatziile electrice. Din lat. conductus.

CONDÚCTA conducte s. f. 1. TZeava sistem de tzevi sau instalatzie pentru distribuirea fluidelor (a apei a petrolului a gazelor naturale etc.) dintrun rezervor central la locul de consum. Conducta de apa. Conducta de petrol. Conducta de gaz. 2. Fir metalic sau cablu care serveshte la transmiterea energiei electrice pentru luminat pentru punerea in mishcare a mashinilor pentru comunicatzii etc. Conducta electrica.

CONDÚCTA s.f. 1. TZeava instalatzie pentru transportul fluidelor. ♦ (Sub forma conduct) Formatzie anatomica in forma de canal. 2. Fir cablu metalic folosit la transportul shi la distributzia energiei electrice. [Var. conduct s.n. / cf. lat. conductum germ. Kondukt].

CONDÚCTA s. f. 1. tzeava instalatzie pentru transportul fluidelor. 2. fir cablu metalic folosit la transportul shi la distributzia energiei electrice. (< germ. Konduct)

CONDÚCTA ~e f. 1) TZeava sau ansamblu de tzevi prin care se transporta fluide sau materiale pulverulente. ~ de petrol. ~ de gaz. 2) Fir sau cablu prin care circula un curent electric. ~ de inalta tensiune. /<lat. conductus

*condúct n. pl. e (dupa fr. conduit d. conduire a conduce saŭ d. lat. con impreuna shi ductus conduct ducere). Canal inchis tzeava: conduct de apa (acŭeduct) de petrol de gaz.

condúcta (tzeava) s. f. g.d. art. condúctei; pl. condúcte

condúcta (tehn.) s. f. g.d. art. condúctei; pl. condúcte

conducta.

CONDÚCTA s. 1. v. canal. 2. (TEHN.) vena.

CONDUCTA s. 1. canal tub (inv.) jgheab sulinar. (~ pentru scurgerea unui fluid.) 2. (TEHN.) vena.

a baga pe conducta expr. 1. a manca. 2. a bea.

a veni cu pluta pe conducta expr. a fi prost / nerod / natang.

conducte penale expr. (detz.) macaroane.