opțiuni
  • info

10 definiții pentru concubină

Explicative DEX

CONCUBÍN, -Ă, concubini, -e, s. m. și f. Persoană care trăiește în concubinaj. – Din fr. concubin, lat. concubinus.

CONCUBÍN, -Ă, concubini, -e, s. m. și f. Persoană care trăiește în concubinaj. – Din fr. concubin, lat. concubinus.

CONCUBÍN, -Ă, concubini, -e, s. m. și f. Persoană care trăiește în concubinaj.

CONCUBÍN, -Ă s.m. și f. Cel care trăiește în concubinaj. [< fr. concubin, cf. lat. concubinus – tovarăș de pat].

CONCUBIN, -Ă s. m. f. cel care trăiește în concubinaj. (< fr. concubin, lat. concubinus)

CONCUBÍN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care trăiește în concubinaj. /<fr. concubine, lat. concubinus

*concubín, -ă s. (lat. concubinus, -cubina. V. cuĭb). Persoană care trăĭește în concubinaj. V. țiitoare.

Ortografice DOOM

concubínă s. f., g.-d. art. concubínei; pl. concubíne

concubínă s. f., g.-d. art. concubínei; pl. concubíne

Relaționale

CONCUBÍNĂ s. v. amantă.

CONCUBINĂ s. amantă, iubită, prietenă, (livr.) metresă, (pop.) amoreză, drăguță, ibovnică, țiitoare, (Ban.) bălă, (înv.) posadnică, (grecism înv.) palachidă, (arg.) gagică.

Intrare: concubină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • concubină
  • concubina
plural
  • concubine
  • concubinele
genitiv-dativ singular
  • concubine
  • concubinei
plural
  • concubine
  • concubinelor
vocativ singular
  • concubină
  • concubino
plural
  • concubinelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

concubin, concubinisubstantiv masculin
concubină, concubinesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care trăiește în concubinaj. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: amant
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.