4 definitzii pentru compunator (s.m.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
compunator ~oare [At: DA / V: ~uitor / Pl: ~i ~oare / E: compune + (a)tor] 12 smf a (Inv) (Persoana) care compune Si: compozitor. 34 smf a (Care este) component.
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
compunatór s. m. pl. compunatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
COMPUNATÓR adj. v. alcatuitor component constituent constitutiv formativ.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
compunator adj. v. ALCATUITOR. COMPONENT. CONSTITUENT. CONSTITUTIV. FORMATIV.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intrare: compunator (s.m.)
compunator substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)