14 definitzii pentru complacea

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

COMPLACEÁ complác vb. II. Refl. A gasi o multzumire completa in ceva; (peior.) a se multzumi cu o anumita situatzie fara a incerca sa o depasheasca. [Var.: compláce vb. III] Con1 + placea (dupa fr. complaire).

COMPLACEÁ complác vb. II. Refl. A gasi o multzumire completa in ceva; (peior.) a se multzumi cu o anumita situatzie fara a incerca sa o depasheasca. [Var.: compláce vb. III] Con1 + placea (dupa fr. complaire).

complaceá [At: ALECSANDRI ap. DA / V: ~pláce / Pzi: ~lác / E: con1 + placea1 dupa fr. complair] 1 vi (Inv) A incerca sa placi cuiva. 2 vr A gasi o multzumire completa in ceva. 3 vr (Prt) A se multzumi cu o anumita situatzie fara a incerca sa o depasheasca.

COMPLACEÁ complác vb. II. Refl. A se simtzi bine intro situatzie a gasi o multzumire completa in ceva; a se multzumi cu o anumita situatzie. Un om plin de invatzatura shi se complacea foarte mult in... convorbiri. GHICA S. 249. Varianta: compláce vb. III.

COMPLACEÁ vb. II. refl. A se simtzi bine intro anumita situatzie; a gasi multzumire completa in ceva. [P.i. complác var. complace vb. III (nerecomandabil). [< con + placea dupa fr. complaire it. complacere].

COMPLACEÁ vb. refl. a se simtzi bine intro anumita situatzie; a gasi multzumire in ceva. (dupa fr. complaire)

A SE COMPLACEÁ ma complác intranz. 1) A avea satisfactzie; a gasi placere. 2) A fi multzumit de o anumita situatzie (de obicei nesatisfacatoare) fara a cauta sa o depasheasca. /con + a placea

COMPLÁCE vb. III v. complacea.

complace v. a face pe voie spre a placea cuiva (AL.).

*complác placut a placea v. intr. (con shi plac d. fr. complaire). Barb. Fac pe plac plac. V. refl. Imĭ place sa: demagogiĭ se complac in fraze goale.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!complaceá (a se ~) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se compláce; part. complacút

Intrare: complacea
verb (V502)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • complacea
  • complacere
  • complacut
  • complacutu‑
  • complacand
  • complacandu‑
singular plural
  • complaci
  • complace-
  • complacetzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • complac
(sa)
  • complac
  • complaceam
  • complacui
  • complacusem
a II-a (tu)
  • complaci
(sa)
  • complaci
  • complaceai
  • complacushi
  • complacuseshi
a III-a (el, ea)
  • complace
(sa)
  • complak
  • complacea
  • complacu
  • complacuse
plural I (noi)
  • complacem
(sa)
  • complacem
  • complaceam
  • complacuram
  • complacuseram
  • complacusem
a II-a (voi)
  • complacetzi
(sa)
  • complacetzi
  • complaceatzi
  • complacuratzi
  • complacuseratzi
  • complacusetzi
a III-a (ei, ele)
  • complac
(sa)
  • complak
  • complaceau
  • complacura
  • complacusera
verb (V615)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • complace
  • complacere
singular plural
  • complacetzi
  • complacetzi-
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • complacem
(sa)
  • complacem
a II-a (voi)
  • complacetzi
(sa)
  • complacetzi
a III-a (ei, ele)
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

complacea, complacverb

  • 1. A gasi o multzumire completa in ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Un om plin de invatzatura shi se complacea foarte mult in... convorbiri. GHICA S. 249. DLRLC
    • 1.1. peiorativ A se multzumi cu o anumita situatzie fara a incerca sa o depasheasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.