COMPATRIÓT OÁTA compatriotzi oate s. m. shi f. Persoana considerata in raport cu alta persoana din aceeashi tzara. [Pr.: triot] Din fr. compatriote lat. compatriota.

compatriót ~oáta smf [At: GOLESCU I. 3 / P: ~triot / Pl: ~ótzi ~oáte / E: fr compatriote lat compatriota] Persoana originara din aceeashi tzara cu alta persoana.

COMPATRIÓT OÁTA compatriotzi oate s. m. shi f. Persoana considerata in raport cu alta persoana originara din aceeashi tzara. [Pr.: triot] Din fr. compatriote lat. compatriota.

COMPATRIÓT OÁTA compatriotzi oate s. m. shi f. Persoana considerata in raport cu alta persoana originara din aceeashi tzara cu dinsa. Se felicita k acea eroare i procurase cunoshtintza unui compatriot. GHICA A. 644. Inzestrat cu o intzelegere rara dezvoltata inca prin studii serioase shi cu mult curaj cetatzenesc Miron [Costin] dobindi indata a mare consideratzie intre compatriotzii sai. BALCESCU O. 184. Afishul... cheama la conlucrare pe totzi compatriotzii. RUSSO S. 154. Adunind binele care din citire de cartzi bune shi folositoare care din calatorii.. sal impartashim compatriotzilor noshtri. GOLESCU I. 21. Pronuntzat: triot.

COMPATRIÓT OÁTA s.m. shi f. Persoana din aceeashi tzara cu altcineva considerata in raport cu acesta. [Pron. triot. / < fr. compatriote].

COMPATRIÓT OÁTA s. m. f. persoana din aceeashi tzara considerata in raport cu altcineva. (< fr. compatriote lat. compatriota)

COMPATRIÓT ~tzi m. Persoana care este originara din aceeashi tzara cu alta. [Sil. triot] /<fr. compatriote lat. compatriota

compatriot m. care e din aceeash patrie sau tzara cu altul.

*compatriót oáta saŭ óta s. (lat. compatriota d. vgr. sympatriótes; fr. compatriote). Din aceĭashĭ patrie cu altu.

compatriót (patriot) s. m. pl. compatriótzi

compatriót s. m. (sil. triot) pl. compatriótzi

compatriot f. compatrioata

compatriot oata.

COMPATRIÓT s. conatzional concetatzean (inv.) patriot simpatriot.

COMPATRIOT s. conatzional (inv.) patriot simpatriot.