CÓMIC A comici ce adj. s. m. s. n. 1. Adj. Care apartzine comediei¹ de comedie relativ la comedie. ♦ Care provoaca rasul; hazliu ridicol. 2. S. m. Actor care interpreteaza roluri de comedie¹. 3. S. n. Categorie estetica in a carei sfera intra actele situatziile sau personajele din viatza sau din arta care provoaca rasul; ceea ce constituie temeiul ridicolului; parte hazlie element sau efect comic nota ridicola care o reprezinta ceva sau cineva. Din fr. comique lat. comicus.

comic ~a [At: HASDEU I. C. XI / Pl: ~uri sn ~ici ~ice a sm / E: lat comicus fr comique it comico] 1 a Care apartzine comediei. 2 a Care provine de la comedie. 3 a Caracteristic comediei. 4 a Referitor la comedie. 5 a Care provoaca rasul. 6 sm Actor care joaca roluri comice. 7 sn Categorie estetica in a carei sfera intra actele situatziile sau personajele din viatza sau din arta care provoaca rasul. 8 sn Ceea ce constituie temeiul ridicolului. 9 sn Efect comic. 10 sn Nota ridicola care o reprezinta cineva sau ceva.

CÓMIC A comici ce adj. subst. 1. Adj. Care apartzine comediei¹ de comedie relativ la comedie. ♦ Care provoaca rasul; hazliu ridicol. 2. S. m. Actor care interpreteaza roluri de comedie¹. 3. S. n. Categorie estetica in a carei sfera intra actele situatziile sau personajele din viatza sau din arta care provoaca rasul; ceea ce constituie temeiul ridicolului; parte hazlie element sau efect comic nota ridicola care o reprezinta ceva sau cineva. Din fr. comique lat. comicus.

CÓMIC¹ comici s. m. Actor care interpreteaza roluri de comedie.

CÓMIC A adj. 1. Propriu comediei privitor la comedie. 2. Care starneshte rasul; hazliu vesel ridicol. // s.n. Genul comediei; ceea ce provoaca rasul intro opera dramatica. // s.m. Actor care joaca roluri in comedii. [Cf. fr. comique it. comico lat. comicus].

CÓMIC A I. adj. 1. propriu comediei referitor la comedie. 2. care starneshte rasul; hazliu vesel ridicol. II. s. n. categorie estetica ceea ce provoaca rasul intro opera dramatica. III. s. m. actor care interpreteaza roluri de comedie. (< fr. comique lat. comicus gr. komikos)

CÓMIC³ ~ci m. 1) Actor de comedie. 2) Autor de comedii. /<fr. comique lat. comicus

*cómic a adj. (vgr. komikós d. kómos ospatz lat. cómicus. V. comedie). Relativ la comedie: poet teatru comic. Glumetz care cauta sa te faca sa rizĭ: actor comic. Ridicul: aventura comica. S. m. Scriitor de pĭese comice actor comic: Molière a fost un mare comic. S. n. fara pl. Calitatea de a fi comic: actor de un comic irezistibil. Genu comic in opoz. cu tragic shi dramatic. Adv. In mod comic.

cómic² (actor) s. m. pl. cómici

cómic adj. m. (actor) s. m. pl. cómici; f. sg. cómica pl. cómice

CÓMIC adj. s. 1. adj. v. amuzant. 2. adj. caraghios hazliu. (Ce ~ chestie!) 3. adj. v. ridicol. 4. s. v. comedian.

COMIC adj. s. 1. adj. amuzant hazliu nostim vesel (livr.) ilar ilariant (pop.) poznash (Transilv. Ban. shi Olt.) shod. (O intimplare ~.) 2. adj. caraghios hazliu. (Ce ~ chestie!) 3. adj. ridicol rizibil. (Are o infatzishare ~.) 4. s. comedian (inv.) comediant. (E un mare ~.)