11 definiții pentru colțuros

din care

Explicative DEX

COLȚURÓS, -OÁSĂ, colțuroși, -oase, adj. 1. (Despre pietre, bolovani etc.) Care are unul sau mai multe colțuri; plin de colțuri. 2. Fig. (Despre fața oamenilor) Cu trăsături proeminente; osos. – Colțuri (pl. lui colț) + suf. -os.

COLȚURÓS, -OÁSĂ, colțuroși, -oase, adj. 1. (Despre pietre, bolovani etc.) Care are unul sau mai multe colțuri; plin de colțuri. 2. Fig. (Despre fața oamenilor) Cu trăsături proeminente; osos. – Colțuri (pl. lui colț) + suf. -os.

colțuros, ~oa a [At: CORESI, EV. 107/5/ V: ~țor~, ~oásă / Pl: ~oși, ~oase / E: colț + -os] 1 (D. munți, stânci etc.) Care are unul sau mai multe colțuri. 2 Plin de colțuri. 3 (D. drumuri) Cu asperități. 4 (D. părțile corpului) Osos. 5 (D. oameni; fig) Nesociabil. 6 (D. fața oamenilor; fig) Cu trăsături proeminente.

COLȚURÓS, -OÁSĂ, colțuroși, -oase, adj. 1. (Despre pietre, bolovani, stînci) Care are colțuri (II 4), plin de colțuri. Se uită la suprafețele colțuroase ale pereților de stîncă, apoi la tufișuri. DUMITRIU, N. 149. Un potop de grindină colțuroasă și mare cît ouăle de gîscă începu să fie izbit de sus. VISSARlON, B. 223. ◊ (Adverbial) Fig. A desenat... un cerc mare, scriind înăuntru colțuros, cu zerurile sparte; 200. GALAN, Z. R. 313. ◊ Fig. (Despre fața oamenilor) Cu trăsături proeminente, osos. Față colțuroasă, osoasă avea bunica. STANCU, D. 7.

COLȚURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre pietre, bolovani etc.) Care are multe colțuri; cu muchii și vârfuri ascuțite. /colț[uri] + suf. ~os

colțorát, -ă adj. Cu multe colțurĭ, cu unghĭurĭ ascuțite: ce față colțoroasă! – Și colțu- și încolț- și colțoros și -uros.

colțurát și -ós, V. colțorat.

Ortografice DOOM

colțurós adj. m., pl. colțuróși; f. colțuroásă, pl. colțuroáse

colțurós adj. m., pl. colțuróși; f. sg. colțuroásă, pl. colțuroáse

colțuros, -roasă.

Relaționale

COLȚURÓS adj. 1. nerotunjit, (rar) încolțat, (pop.) colțurat. (O piatră ~oasă.) 2. unghiular. (O curte ~oasă.) 3. v. osos.

COLȚUROS adj. 1. (rar) încolțat, (pop.) colțurat. (O piatră ~.) 2. unghiular. (O curte ~.) 3. osos. (O față ~.)

Intrare: colțuros
colțuros adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colțuros
  • colțurosul
  • colțurosu‑
  • colțuroa
  • colțuroasa
plural
  • colțuroși
  • colțuroșii
  • colțuroase
  • colțuroasele
genitiv-dativ singular
  • colțuros
  • colțurosului
  • colțuroase
  • colțuroasei
plural
  • colțuroși
  • colțuroșilor
  • colțuroase
  • colțuroaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colțuros, colțuroaadjectiv

  • 1. (Despre pietre, bolovani etc.) Care are unul sau mai multe colțuri; plin de colțuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se uită la suprafețele colțuroase ale pereților de stîncă, apoi la tufișuri. DUMITRIU, N. 149. DLRLC
    • format_quote Un potop de grindină colțuroasă și mare cît ouăle de gîscă începu să fie izbit de sus. VISSARlON, B. 223. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial figurat A desenat... un cerc mare, scriind înăuntru colțuros, cu zerurile sparte: 200. GALAN, Z. R. 313. DLRLC
  • 2. figurat (Despre fața oamenilor) Cu trăsături proeminente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: osos
    • format_quote Față colțuroasă, osoasă avea bunica. STANCU, D. 7. DLRLC
etimologie:
  • Colțuri (plural lui colț) + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.