COLÓS coloshi s. m. 1. Statuie de o marime extraordinara; p. ext. obiect de proportzii foarte mari. 2. Om animal de marime shi putere neobishnuite. [Pl. shi: (n.) colosuri] Din fr. colosse lat. colossus.

colós¹ [At: ALEXANDRESCU M. 27/12 / Pl: ~óshi ~uri sn / E: fr colosse] 1 sm Statuie gigantica. 2 sm Om (sau rar animal) de marime mare shi cu puteri neobishnuite. 3 sn (D. o tzara; fig) Cu o intindere foarte mare. 4 sn (D. o tzara; fig) Foarte dezvoltata din punct de vedere economic militar etc. 5 sm (Fig) Personalitate culturala sau shtiintzifica extrem de importanta. 6 sm Obiecte de dimensiuni foarte mari. 7 sn Maretzie. 8 sm (Ivr) Balaur.

colós² sm vz coloz

COLÓS coloshi s. m. 1. Statuie de o marime extraordinara; p. ext. obiect de proportzii foarte mari. 2. Om animal de marime shi cu putere neobishnuite. [Pl. shi: (n.) colosuri] Din fr. colosse lat. colossus.

COLÓS coloshi s. m. (Mai ales in metafore shi comparatzii) Om de o marime shi putere neobishnuita; p. ext. fiintza sau obiect de proportzii foarte mari. Ce! ucis parea un colos cu fatza moale rotunda invinetzita cu o mustatza mica neagra. CAMIL PETRESCU N. 17. Eran Eghipet cunoscuta in preajma Tebei o statuie... Stapin peste pustia intreaga Domnea colosul neclintit. ANGHELIOSIF C. M. I 30. Vultur sa fii un colos Cu aripi de repezi furtune. COSHBUC P. I 154. ◊ Fig. O mishcare de o energie nemaipomenita [revolutzia din 1905] zgudui din temelie colosul de la nord. GHEREA ST. CR. II 224. Pl. shi: (s. n.) colosuri (ALEXANDRESCU P. 142).

COLÓS s.m. 1. Statuie de o marime shi de o maretzie uimitoare. 2. (Fig.) Om de o statura shi de o putere neobishnuita; uriash; (p. ext.) fiintza (sau obiect) de proportzii uriashe. [Pl. oshi (s.n.) osuri. / < lat. colossus].

COLÓS s. m. 1. statuie de o marime shi de o maretzie uimitoare. 2. (fig.) om fiintza (sau obiect) de proportzii uriashe. (<fr. colose lat. colossus gr. kolossos)

COLÓS ~shi m. 1) Statuie de proportzii enorme. ~sul din Rhodos. 2) Obiect sau fiintza de marime neobishnuita. 3) fig. Persoana dotata cu capacitatzi neobishnuite. ~ al literaturii. /<fr. colosse lat. colossus

colos n. shi m. 1. statua de o marime extraordinara: coloase deshirate cu forma k o turla BOL.: Colosul dela Rodos statua lui Apollon in bronz inalta de 30 m. si ridicata (sec. III a.Cr.) la intrarea portului din Rodos; 2. fig. om de statura foarte mare: e un colos; 3. fig. imperiu suveran foarte puternic: colosul dela Nord (Rusia).

*colós n. pl. urĭ shi oase (vgr. kolossós lat. colóssus). Statua maĭ mare de cit marimea naturala cum a fost maĭ ales cea de bronz a luĭ Apóline inalta de 30 de metri ridicata la intrarea portuluĭ din Rodos in sec. III in ainte de Hristos shi daramata de un cutremur shi care se numea colosu de la Rodos. Casa foarte mare hardughie. Om saŭ animal voluminos matahala (shi masc. doĭ coloshĭ). Fig. Nishte colosurĭ de corabiĭ un colos de imperiŭ. V. uriash.

!colós s. m. pl. colóshi

colós s.m. / s.n. pl. m. colóshi / n. colósuri

COLÓS s. 1. v. uriash. 2. aratare matahala namila uriash (pop.) magaoaie (reg.) nametenie natarala (Mold.) bahahuie (prin Transilv.) mamitza (Olt.) sodom (fam.) huiduma. (Un ~ cat toate zilele.) 3. (fig.) mamut mastodont. (Un ~ industrial.)

COLOS s. 1. gigant titan uriash (reg.) tatar. (Un ~ din basme.) 2. aratare matahala namila uriash (pop.) magaoaie (reg.) nametenie natarala (Mold.) bahahuie (prin Transilv.) mamitza (Olt.) sodom (fam.) huiduma. (Un ~ cit toate zilele.)

Colos ≠ liliputan pitic

COLOSUL DIN RODOS statuie uriasha din bronz la intrarea in portul Rodos reprezentind pe Helios ridicata de sculptorul Chares in 292280 i. Hr. Una dintre cele „shapte minuni” ale antichitatzii (disparuta in 224 i. Hr. in urma unui cutremur).