10 definitzii pentru colivar (s.m.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
COLIVÁR colivari s. m. 1. Termen dispretzuitor pentru oamenii care alearga pe la toate inmormantarile shi parastasele k sa manance coliva sau alte pomeni; fig. persoana care vrea sa aiba totul dea gata pomanagiu. 2. Cel care poarta coliva la inmormantari. Coliva + suf. ar.
COLIVÁR colivari s. m. 1. Termen dispretzuitor pentru oamenii care alearga pe la toate inmormantarile shi parastasele k sa manance coliva sau alte pomeni; fig. persoana care vrea sa aiba totul dea gata pomanagiu. 2. Cel care poarta coliva la inmormantari. Coliva + suf. ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
colivár sm [At: ALECSANDRI T. 106 / Pl: ~i / E: coliva + ar] 1 (Prt) Persoana care merge pe la toate inmormantarile shi parastasele k sa manance coliva sau alte pomeni. 2 (Fig) Persoana care vrea totul dea gata. 3 Cel care poarta coliva la inmormantari.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
COLIVÁR colivari s. m. 1. Cel care alearga pe la toate inmormintarile k sa manince coliva de pomana; fig. cel care vrea sa aiba totul dea gata; pomanagiu; (rar) epitet dat jandarmilor shi politzishtilor de odinioara. Crezi k le mai da mina sticletzilor shi colivarilor sa se acatze de noi? PAS Z. III 78. 2. Cel care poarta coliva la inmormintari. SHi ce sar face popii dear fi sa nu murim?... Dar baba cu tamiia?... Groparul?... Colivarul? MACEDONSKI O. I 43.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
colivar m. cel ce umbla pe la inmormantari (k sa manance coliva de pomana mortului).
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
colivár m. Iron. Care umbla dupa pomana k sa manince coliva. S. n. pl. e. Tabla de pus coliva.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
colivár1 (persoana) s. m. pl. colivári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
colivár (persoana) s. m. pl. colivári
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
COLIVÁR s. v. pomanagiu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
colivar s. v. POMANAGIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
colivar colivari s. m. (peior.) persoana care umbla dupa pomeni / dupa mici avantaje nemeritate
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
colivar, colivarisubstantiv masculin
- 1. Termen dispretzuitor pentru oamenii care alearga pe la toate inmormantarile shi parastasele k sa manance coliva sau alte pomeni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Persoana care vrea sa aiba totul dea gata. DEX '09 DLRLCsinonime: pomanagiu
- 1.2. Epitet dat jandarmilor shi politzishtilor de odinioara. DLRLC
- Crezi k le mai da mina sticletzilor shi colivarilor sa se acatze de noi? PAS Z. III 78. DLRLC
-
-
- 2. Cel care poarta coliva la inmormantari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- SHi ce sar face popii dear fi sa nu murim?... Dar baba cu tamiia?... Groparul?... Colivarul? MACEDONSKI O. I 43. DLRLC
-
etimologie:
- Coliva + sufix ar. DEX '98 DEX '09