14 definitzii pentru codicil

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CODICÍL codicile s. n. Act intocmit in forma testamentara prin care se modifica sau se completeaza contzinutul initzial al unui testament. Din fr. codicille lat. codicillus.

CODICÍL codicile s. n. Act intocmit in forma testamentara prin care se modifica sau se completeaza contzinutul initzial al unui testament. Din fr. codicille lat. codicillus.

codicíl sn [At: CAT. MAN. X 38 / V: ~cél ~chél ~chíl / Pl: ~e ~uri / E: fr codicille lat codicillus] 12 Act intocmit in forma testamentara prin care se modifica sau se completeaza contzinutul initzial al unui testament.

CODICÍL codicile s. n. Adaos sau indreptare ulterioara care modifica sau completeaza un testament. Pl. shi: codiciluri.

CODICÍL s.n. Adaos indreptare ulterioara la un testament. [Pl. le luri (s.m.) li. / < fr. codicille cf. lat. codicillus].

CODICÍL s. n. adaos modificare ulterioara la un testament. (< fr. codicille lat. codicillus)

CODICÍL ~e n. jur. Parte suplimentara a unui testament adaugata dupa legalizarea acestuia. /<fr. codicille lat. codicillus

codicil n. adaos sau schimbare facuta la un testament.

*codicíl n. pl. e (lat. codicillus d. codex codice). Adaus orĭ schimbare la un testament (vechĭ catastishel orĭ ravashel).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

codicíl s. n. pl. codicíle/codicíluri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CODICÍL s. (JUR.) (inv.) catastishel ravashel. (~ la un testament.)

CODICIL s. (JUR.) (inv.) catastishel ravashel. (~ la un testament.)

Intrare: codicil
codicil1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codicil
  • codicilul
  • codicilu‑
plural
  • codicile
  • codicilele
genitiv-dativ singular
  • codicil
  • codicilului
plural
  • codicile
  • codicilelor
vocativ singular
plural
codicil2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codicil
  • codicilul
  • codicilu‑
plural
  • codiciluri
  • codicilurile
genitiv-dativ singular
  • codicil
  • codicilului
plural
  • codiciluri
  • codicilurilor
vocativ singular
plural
codicil3 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codicil
  • codicilul
  • codicilu‑
plural
  • codicili
  • codicilii
genitiv-dativ singular
  • codicil
  • codicilului
plural
  • codicili
  • codicililor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

codicil, codicilesubstantiv neutru

  • 1. Act intocmit in forma testamentara prin care se modifica sau se completeaza contzinutul initzial al unui testament. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.