COATEGOÁLE s. m. (Termen intrebuintzat de burghezie la adresa celor exploatatzi) Om lipsit de mijloace sarac. Eu de! negustor sa ma pui... cu un coategoale nu vine bine. CARAGIALE O. I 45.

coategoale m. sarac care n’are nici haine pe dansul: sa ma puiu in public cu un coategoale nu vine bine CAR.

coátegoále m. Iron. Golan sarac: un coate goale nishte coategoale. V. cot.

COT (I 1) coate (I 2 3 4) coturi s. n. (II) cotzi s. m. I. S. n. 1. (Anat.; la om) Partea exterioara a articulatziei dintre humerus shi cubitus care uneshte bratzul cu antebratzul. ◊ Loc. adv. Cot la cot = alaturi; impreuna. ◊ Expr. A da din coate = a) ashi face loc impingand pe altzii; b) a lupta (fara scrupule) pentru a ieshi dintro incurcatura pentru a obtzine o situatzie. A lega cot la cot = a lega (pe cineva) cu mainile la spate (alaturi de altul). Ashi da coate (sau cu cotul) = ashi face semne (cu cotul); a coti (2). A baga mainile panan (sau pana la) coate = a fura mult shi fara jena. (Fam.) Ai arata (sau ai intoarce) cuiva cotul = a refuza pe cineva in mod batjocoritor; a nu lua in seama a trata cu indiferentza. Ma doaren cot! = putzin imi pasa! ◊ Compus: s. m. shi f. coategoale = (depr.) om sarac. ♦ Parte a manecii care acopera cotul (I 1). ♦ (La cal) Parte ieshita in afara articulatziei de la mijlocul picioarelor de dinapoi. 2. Loc portziune unde un drum o vale etc. ishi schimba brusc directzia; cotitura intorsatura. ♦ Meandru (al unei ape curgatoare). 3. Tub curbat in forma unui arc de cerc folosit pentru a face legatura intre doua conducte cu directzii diferite. 4. (Reg.) Coltz unghi ungher. II. S. m. Veche unitate de masura pentru lungimi egala cu 0664 metri (in Muntenia) sau cu 0637 metri (in Moldova) care reprezenta distantza de la cot (I 1) pana la incheietura palmei; p. ext. masura considerata subiectiv mare sau mica dupa imprejurari. ◊ Expr. A scoate (sau ai ieshi cuiva) limba deun cot se zice cand cineva face un efort (fizic) peste masura de mare. ♦ Bucata de material textil masurata cu aceasta unitate de masura. ♦ (Reg.) Vergea de lemn sau de metal pentru masurarea lungimii. Lat. cubitus.

cot² [At: PSALT. 329/12 / Pl: coate ~uri (ivr) cote sn cotzi sm / E: ml cubitus] 1 sn (Atm; d. oameni) Parte exterioara a articulatziei dintre humems shi cubitus care uneshte bratzul cu antebratzul. 2 sn (Ilav) ~ la ~ Alaturi. 3 sn (Ial) Impreuna. 4 sn (ilav) In (sau din) coate Stand rezemat in coate (1). 5 sn (Ie) A da din coate Ashi face loc impingand pe altzii. 6 sn (Iae; fig) A lupta fara scrupule pentru a parveni. 7 sn (Iae) A dobandi ceva prin mijloace incorecte. 8 sn (Deseori cu indicarea cotului; ie) A arata cuiva ~ul (Insotzit de gest) A refuza pe cineva in mod batjocoritor. 9 sn (Iae) A nu lua in seama pe cineva. 10 sn (Inv; ie) A intoarce ~ul (sau coatele) cuiva Al rasplati rau. 11 sn (Iae) A nu asculta pe cineva. 12 sn (Inv; ilav) Din ~ In zadar. 13 sn (Ilv) A lega ~ la ~ A lega un infractor cu mainile la spate. 14 sn (Ial) A lega impreuna mai multzi infractori. 15 sn (Pop; ila) Fudul de coate Sarac. 16 sn (Pex) Lovitura data cu cotul (1). 17 sn (Ie) Ashi da coate(le) (rar ~) sau inv ashi da cu ~ul unul altuia Ashi face semne de intzelegere Si: (pop) a se coti. 18 sn (Iae) A se amuza in ascuns pe seama cuiva. 19 sn (Iae) A se alia in ascuns contra cuiva Si: (pop) a se coti. 20 sn (Pfm; ie) Ma doaren ~ ! Putzin imi pasa. 21 sn (Ie) Ashi baga mainile panan (sau pana la) coate A fura mult shi fara jena. 22 sn (Bot; reg; ic) Cincicoate Caldarusha (Aquilegia vulgaris). 23 sn (Ic) Coategoale Sarac. 24 sn Parte a manecii care acopera cotul. 25 sn (Ie) Ashi roade coatele pe bancile shcolii A invatza multzi ani. 26 sn (Ie) Ashi roade cu cineva coatele pe bancile shcolii A fi coleg de shcoala cu cineva. 27 sn (Pan; shis) ~ul dinapoi Partea ieshita in afara a articulatziei de la mijlocul piciorului de dinapoi al calului Si: (reg) cai cotai cotei. 28 sn Unealta de zidarie Si: coltzar dreptar echer. 29 sn Piesa incovoiata care face legatura intre doua piese drepte cu directzii diferite burlane tzevi conducte etc. 30 sn Loc unde ishi schimba brusc directzia un drum o vale etc. Si: cotitura. 31 sn Meandra a unei ape curgatoare. 32 sn Serpentina. 33 sn (Reg) Coltz. 34 sn (Reg; spc) Peninsula mica. 35 (Pop) sn Parte adanca intro apa cu peretzii dreptzi Cf bulboaca vartej. 36 sn Golf. 37 sn Mal abrupt al raului la schimbarea directziei in care curge. 38 sn (Fig; inv) SHiretlic. 39 sn (Fig; inv) Diversiune. 40 sm Distantza de la cot la incheietura mainii drepte trecand peste varful degetului mijlociu. 41 sm Veche unitate de masura a lungimii egala cu 0637 m (in Moldova) sau cu 0664 m (in Muntenia). 42 sm (Pex; inv) Unealta de lemn sau metal pentru masurat avand lungimea unui cot² (41). 43 sm (Inv; pex) Bucata de material masurata cu cotul² (41). 44 sm (Rar; ie) Ai ieshi (sau a scoate) limba de un ~ A fi in mare incurcatura. 45 sm (Iae) A fi foarte obosit dupa un efort (fizic). 46 sm (ivp; is) Trei cotzi de pamant Mormant. 47 sm (inv) Unealta de lemn sau metal liniata pentru masurarea capacitatzii vaselor Si: caramb harag. 48 sm (Inv; pex) Operatzie de masurare oficiala a butzilor Si: cotit¹.

!coátegoále s. m. shi f. g.d. lui coátegoále; pl. coátegoále

coátegoále s. m. invar.