EQUISÉTUM s.m. 1. Arbore fosil cu rizomi subterani de care se dezvolta tulpinile aeriene cu ramuri shi frunze in verticil. 2. Coadacalului. [< fr. equisetum cf. lat. equisaetum < equus cal saeta par rigid].

EQUISÉTUM ECVIZE/ s. m. arbore fosil cu rizomi subterani de care se dezvolta tulpinile aeriene cu ramuri shi frunze in verticil; coadacalului. (< fr. lat. equisetum)

COÁDA cozi s. f. 1. Apendice terminal al partzii posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de par sau de pene care acopera acest apendice sau care creshte in prelungirea lui. ◊ Expr. A da din coada = (despre oameni; fam.) a se lingushi pe langa cineva; a se bucura. Ashi vari (sau baga) coada (in ceva) = a se amesteca in chestiuni care nul privesc. Ishi vara (sau shia varat ishi baga shia bagat etc.) dracul coada (in ceva) se spune cand intro situatzie se ivesc neintzelegeri sau complicatzii (neashteptate). A calca (pe cineva) pe coada = a jigni a supara (pe cineva). A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca (pe furish) a o shterge (lasand lucrurile nerezolvate). Cu coada intre picioare = (despre oameni) umilit rushinat; fara a fi reushit. (Pop.) Ashi face coada colac = a se sustrage de la ceva. A trage matza (sau pe dracul) de coada = a o duce greu din punct de vedere material a face cu greu fatza nevoilor minime de trai. (Getbeget) coada vacii = neaosh; vechi bashtinash; de origine rurala. (Fam.) A prinde prepelitza (sau purceaua) de coada = a se imbata. ♦ Partea dindarat mai ingusta a corpului unor animale (a peshtelui a sharpelui a racului etc.). 2. Par (de pe capul femeilor) crescut lung shi apoi impletit; cositza. 3. Parte a unei plante care leaga fructul frunza sau floarea de tulpina sau de creanga. V. peduncul. 4. Partea dinapoi (prelungita sau care se tarashte pe jos) a unor obiecte de imbracaminte (mai ales a celor purtate de femei); trena. ◊ Expr. A se tzine de coada cuiva sau a se tzine (sau a umbla) coada dupa cineva = a fi nedespartzit de cineva a se tzine cu insistentza shi pretutindeni de cineva. ♦ Prelungire luminoasa a cometelor. ♦ Fashie foarte ingusta din carpe (innodate) sau din hartie care se atarna de partea de jos a unui zmeu spre ai mentzine echilibrul in aer. 5. Parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apuca cu mana; maner. ◊ Expr. A lua (sau a apuca ceva) de coada = a se apuca de treaba a incepe (ceva). Ashi vedea de coada maturii (sau tigaii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodareshti. Coada de topor = persoana care serveshte drept unealta in mana dushmanului. 6. Partea terminala a unui lucru sau p. gener. a unui fenomen a unei perioade de timp etc.; bucata de la capatul unui lucru; sfarshit extremitate. ◊ Loc. adv. La (sau in) coada = pe cel din urma loc sau printre ultimii (intro intrecere la shcoala etc.). De la coada = de la sfarshit spre inceput. ◊ Expr. A nu avea nici cap nici coada = a nu avea nici un plan nici o ordine; a fi fara intzeles confuz. ♦ Coada ochiului = marginea unghiul extern al ochiului. ♦ Partea unde se ingusteaza un lac un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintrun rau in heleshteu. 7. SHir (lung) de oameni care ishi ashteapta randul la ceva undeva. ◊ Expr. A face coada = a sta intrun shir (lung) de oameni ashteptand sai vina randul la ceva undeva. 8. Compuse: coadacalului = a) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin doua tipuri de tulpini: una fertila shi alta sterila; barbaursului (Equisetum); b) planta erbacee acvatica cu frunze liniare shi cu flori mici verzui (Hippuris vulgaris); coadacocoshului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe intrebuintzate in medicina populara (Polygonatum); coadamielului = a) planta erbacee cu frunze lucitoare shi cu flori violete (Verbascum phoeniceum); b) mica planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant cu flori de culoare albastrudeschis cu vinishoare mai intunecate (Veronica prostrata); coadamatzei = planta erbacee cu flori mici roz (Leonurus marrubiastrum); coadamatzeidebalta = nume dat mai multor specii de mushchi de culoare albagalbuie care cresc prin locurile umede shi contribuie la formarea turbei (Sphagnum); coadaracului = planta erbacee cu flori mari de culoare galbena (Potentilla anserina); coadashoricelului = planta erbacee medicinala cu frunze penate paroase cu flori albe sau trandafirii (Achillea millefolium); coadavacii = a) planta erbacee tzepoasa inalta cu frunze lanceolate shi cu flori albe dispuse in spice (Echium altissimum); b) planta erbacee cu flori violete sau roshietice (Salvia silvestris); coadavulpii = planta erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioara cu flori verzi dispuse in forma de spic folosita k furaj (Alopecurus pratensis); coadazmeului = planta veninoasa cu tulpina taratoare shi cu fructele in forma unor bobitze roshii care creshte prin mlashtini (Calla palustris); coadarandunicii = numele a doi fluturi mari frumos coloratzi care au cate o prelungire in partea posterioara a aripilor (Papilio machaon shi podalirius). [Pl. shi: (2) coade] Lat. coda (= cauda).

PIPIRÍG pipirigi s. m. Nume dat mai multor plante erbacee care cresc pe malul apelor sau prin locuri umede shi mlashtinoase: a) planta cu tulpina inalta cilindrica de culoare verde shi cu flori bruneroshcate ingramadite in spice la varful tulpinii (Schoenoplectus lacustris); b) planta cu tulpina formata din trei muchii cu frunze late cu flori verzi inchis (Scirpus silvaticus); c) planta cu tulpina aspra shi rigida de culoare cenushieverzuie sau albastruie terminata cu un spic care are la capat un varf ascutzit (Equisetum hiemale); d) planta erbacee perena cu tulpina triunghiulara plina pe dinauntru cu frunze liniare cu nervuri paralele shi cu inflorescentzele compuse din 14 globushoare (Holoschoenus vulgaris). Et. nec.

COÁDA s. 1. cositza (reg.) gatza. (O fata care poarta cozi.) 2. maner (inv. shi reg.) manunchi (Transilv.) darjala (Transilv. shi Ban.) manei (prin Ban. shi sudul Transilv.) manel. (~ de secera de sapa.) 3. v. toarta. 4. cotor. (~ maturii.) 5. (reg.) coporaie toporishca toporaie toporashte (Mold. shi Bucov.) cosie. (~ coasei.) 6. v. batz. 7. v. peduncul. 8. v. pulpana. 9. v. trena. 10. (fam.) codarla. (Te rog sa te ashezi la ~!) 11. v. sfarshit. 12. (BOT.) coadacalului (Equisetum arvense) = barbaursului (reg.) bradishor codaie slabanog barbasasului coadaiepei coadamanzului iarbadecositor parulporcului (Transilv. shi Maram.) perie; coadacocoshului (Polygonatum) = (reg.) cercelush clopotzei (pl.) cocosh coadamielului coadavacii iarbadedureri pecetealuiSolomon; coadamatzei (Leonurus marrubiastrum) = (reg.) talpalupului; coadaracului (Potentilla anserina) = (pop.) scrantitoare (reg.) prescura sclintitza scrintee iarbagashtelor; coadashoricelului (Achillea millefolium) = (inv. shi reg.) prasnel (reg.) coadahartzului (Ban.) alunele (pl.) sorocina; coadavacii = a) (Salvia silvestris) jale (reg.) braileanca (art.) corovatic jalesh naduf salvie de padure; b) (Verbascum phlomoides) (reg.) ranzishoara; coadavulpii (Alopecurus pratensis) = (reg.) codina. 13. (ENTOM.) coadarandunicii (Papilio machaon shi podalirius) v. papilionida.

PIPIRÍG s. (BOT.) 1. (Bolbochoenus maritimus) (reg.) rogoz. 2. (Holoschoenus vulgaris) (reg.) papura. 3. (Scirpus silvaticus) tzipirig. 4. (Schoenoplectus lacustris) rogoz (reg.) papurica tziperig papurarotunda. 5. (Equisetum hiemale) (reg.) coada capucampului iarbadecositor. 6. v. stuf.

EQUISETUM L. COADA CALULUI fam. Equisetaceae. Gen originar din Africa America Asia Europa cca 22 specii perene. Rizom cu tuberculi ce patrund adinc in sol shi 2 feluri de tulpini articulate noduroase: fertile shi sterile care apar la unele specii deodata iar la altele mai intii cele fertile apoi cele sterile shi a caror epiderma este impregnata cu siliciu. Tulpinile fertile sint albe galbui brune sau alberoshiatice simple shi formeaza la virf spice terminale spongiflore ce contzin numeroshi spori; cele sterile sint albe sau verzi verticilatramificate. Frunze mici solzoase concrescute in verticil intro vagina in jurul nodurilor.