civilizat ~a a [At: BALCESCU M. V. 7 / Pl: ~atzi ~e / E: civiliza cf fr civilisé] 1 (D. o societate) Care are o cultura shi o tehnica inaintata shi a ajuns la un standard de viatza ridicat. 2 Politicos.

CIVILIZÁT A civilizatzi te adj. 1. (In opozitzie cu barbar salbatic inapoiat) Care are o cultura shi o tehnica inaintata care a ajuns la un nivel superior de civilizatzie Ia un standard de viatza ridicat. Popoare civilizate. ▭ Dezvoltarea economica a tzarii la care minerii au dat shi dau o puternica contributzie a facut cu putintza k statul democratpopular sa intreprinda serioase realizari socialculturale in centrele miniere sa faca viatza minerilor mai frumoasa mai civilizata. SCINTEIA 1953 nr. 2735. 2. (Despre oameni shi fapte sau atitudini ale lor in opozitzie cu grosolan badaran necioplit) Manierat politicos. Recunosc k nu e un fel civilizat de a fortza usha cuiva. C. PETRESCU C. V. 145.

CIVILIZÁT A adj. 1. Ajuns la un nivel corespunzator al civilizatziei care duce o viatza de civilizatzie. 2. (Fig.) Manierat politicos. [< civiliza].

CIVILIZÁT A adj. 1. ajuns la un nivel corespunzator de civilizatzie. 2. (fig.) manierat politicos. (< civiliza)

tzivilizat^[1] ~a a vz civilizat

civilizát adj. m. pl. civilizátzi; f. sg. civilizáta pl. civilizáte

CIVILIZÁT adj. 1. v. dezvoltat. 2. v. binecrescut.

CIVILIZAT adj. 1. avansat dezvoltat evoluat inaintat. (O tzara ~; un popor ~.) 2. binecrescut manierat politicos (inv.) politicit (fig.) fin subtzire urban. (E un om ~.)

Civilizat ≠ necivilizat