opțiuni
  • info

9 definiții pentru ciurdar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIURDÁR, ciurdari, s. m. (Reg.) Văcar. – Ciurdă + suf. -ar.

CIURDÁR, ciurdari, s. m. (Reg.) Văcar. – Ciurdă + suf. -ar.

ciurdar sm [At: ANON. CAR. / V: cior~ / Pl: ~i / E: ciurdă + ar] (Reg) Văcar.

CIURDÁR, ciurdari, s. m. (Transilv., Mold.) Păstor al unei turme de vite; văcar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciurdár (reg.) s. m., pl. ciurdári

ciurdár s. m., pl. ciurdári

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIURDÁR s. v. văcar.

ciurdar s. v. VĂCAR.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciurdár, ciurdari, s.m. – (reg.) Persoana care păzește o turmă de animale; văcar, boar, păstor: „Dacă primarul s-o răstit așa de tare cătă el, s-o dus bietul ciurdar acasă” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 285). ♦ (onom.) Ciurdar, Ciurdărean, Ciurdăreanu, nume de familie cu frecvență redusă în Maramureș. – Din ciurdă + suf. -ar (DEX, MDA).

ciurdár, -i, s.m. – Persoana care păzește o turmă de animale; văcar, boar, păstor. – Din ciurdă „turmă” + -ar.

Intrare: ciurdar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciurdar
  • ciurdarul
  • ciurdaru‑
plural
  • ciurdari
  • ciurdarii
genitiv-dativ singular
  • ciurdar
  • ciurdarului
plural
  • ciurdari
  • ciurdarilor
vocativ singular
  • ciurdarule
  • ciurdare
plural
  • ciurdarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciurdar, ciurdarisubstantiv masculin

etimologie:
  • Ciurdă + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.