10 definitzii pentru ciripitor

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CIRIPITÓR OÁRE ciripitori oare adj. Care ciripeshte; ciripiu. Ciripi + suf. tor.

CIRIPITÓR OÁRE ciripitori oare adj. Care ciripeshte; ciripiu. Ciripi + suf. tor.

ciripitor ~oare a [At: EMINESCU P. 216 / Pl: ~i ~oare / E: ciripi + tor] 13 Care ciripeshte (13) Si: (rar) ciripiu (13).

CIRIPITÓR OÁRE ciripitori oare adj. Care ciripeshte. Vin citeodata vrabii ciripitoare Se leagana gingash pe ramura mea. DESHLIU N. 11. Pasarilentruna Sentrec cu glas ciripitor. EMINESCU O. I 228. ◊ (Poetic) Tot vazduhul era plin De cintece ciripitoare. COSHBUC P. I 176.

ciripitór oáre s. m. f. (fam. pop. peior.) Informator al Securitatzii v. Ap. 8/95 p. 15 (din ciripi + tor; cuvantul este mai vechi in limba romana; DEX alte sensuri)

CIRIPITÓR ~oáre (~óri ~oáre) Care ciripeshte. Pasare ~oare. /a ciripi + suf. ~tor

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ciripitór adj. m. pl. ciripitóri; f. sg. shi pl. ciripitoáre

ciripitór adj. m. pl. ciripitóri; f. sg. shi pl. ciripitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ciripitor ciripitori s. m. v. ciripic.

Intrare: ciripitor
ciripitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciripitor
  • ciripitorul
  • ciripitoru‑
  • ciripitoare
  • ciripitoarea
plural
  • ciripitori
  • ciripitorii
  • ciripitoare
  • ciripitoarele
genitiv-dativ singular
  • ciripitor
  • ciripitorului
  • ciripitoare
  • ciripitoarei
plural
  • ciripitori
  • ciripitorilor
  • ciripitoare
  • ciripitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ciripitor, ciripitoareadjectiv

  • 1. Care ciripeshte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ciripiu
    • format_quote Vin citeodata vrabii ciripitoare Se leagana gingash pe ramura mea. DESHLIU N. 11. DLRLC
    • format_quote Pasarilentruna Sentrec cu glas ciripitor. EMINESCU O. I 228. DLRLC
    • format_quote poetic Tot vazduhul era plin De cintece ciripitoare. COSHBUC P. I 176. DLRLC
etimologie:
  • Ciripi + sufix tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.