opțiuni
  • info

8 definiții pentru ciocnitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIOCNITÚRĂ, ciocnituri, s. f. 1. Ciocnire (1). 2. Crăpătură, fisură produsă într-un obiect (în urma lovirii lui cu altul). – Ciocni + suf. -tură.

CIOCNITÚRĂ, ciocnituri, s. f. 1. Ciocnire (1). 2. Crăpătură, fisură produsă într-un obiect (în urma lovirii lui cu altul). – Ciocni + suf. -tură.

ciocnitúră sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: ciocnit + -itură] 1-4 Ciocnire (1-4). 5 Crăpătură produsă într-un obiect (în urma lovirii lui cu altul).

CIOCNITÚRĂ, ciocnituri s. f. Ciocnire (1). Se auzeau ciocnituri de pahare.

CIOCNITÚRĂ ~i f. 1) v. A CIOCNI. 2) Urmă rămasă pe un obiect fragil în rezultatul unei ciocniri. /a (se) ciocni + suf. ~tură

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciocnitúră s. f., g.-d. art. ciocnitúrii; pl. ciocnitúri

ciocnitúră s. f., g.-d. art. ciocnitúrii; pl. ciocnitúri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIOCNITÚRĂ s. 1. ciocneală, ciocnet. (Se aud ~ de pahare.) 2. v. ciobitură. 3. v. spărtură.

CIOCNITURĂ s. 1. ciocneală, ciocnet. (Se aud ~ de pahare.) 2. ciobitură, știrbitură, (înv. și reg.) știrbină, (reg.) ciumblitură, știrbeală. (~ a unui pahar.) 3. ciobitură, crăpătură, fisură, plesnitură, spărtură. (~ prelungă a unui vas.)

Intrare: ciocnitură
ciocnitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocnitură
  • ciocnitura
plural
  • ciocnituri
  • ciocniturile
genitiv-dativ singular
  • ciocnituri
  • ciocniturii
plural
  • ciocnituri
  • ciocniturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciocnitură, ciocniturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Ciocni + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.