4 definitzii pentru ciocnit (s.n.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CIOCNÍT1 s. n. Faptul de a (se) ciocni. V. ciocni.
CIOCNÍT1 s. n. Faptul de a (se) ciocni. V. ciocni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
ciocnit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: ciocni] 14 Ciocnire (14).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ciocnít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ciocnít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: ciocnit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:
ciocnitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) ciocni. DEX '09
etimologie:
- ciocni DEX '09 DEX '98
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.