ciocaní [At: URECHE ap. TDRG / V: cionc~ / Pzi: ~nésc 3 ~néshte ciócane / E: ciocan] 1 vta A lovi cu ciocanul intrun corp tare. 2 vta A bate cu un obiect tare Cf bocani. 3 vi A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) intrun corp tare. 4 vi A bate cu degetul (indoit) in usha in fereastra (pentru a solicita intrarea pentru a atrage atentzia etc.). 5 vt A lovi ushor cu degetele in toracele sau in abdomenul unui pacient pentru a cerceta starea unor organe interne. 67 vti A lovi (ceva cu scopul de a sparge sau) in cineva pentru ai provoca durere. 8 vt (Pfm) A ciocni in sanatatea cuiva. 9 vta (D. pasari) A lovi cu ciocul Cf toca tocani. 10 vt (Fig) A se certa cu cineva. 11 vt (Fig) A cicali pe cineva Si: a pisa a toca a tocani. 12 vtrr (Fam) A (se) bate ushor. 13 vi A lucra ceva lovind cu ciocanul. 14 vi (Pex) A lucra la unele lucruri (marunte).

CIOCANÍ ciocanesc vb. IV. (Uneori urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «la») 1. Intranz. A bate repetat cu degetul sau cu un obiect intrun corp tare. Mama a mai ciocanit in gard. ia spus tatei sa bata shi el sa caute vreo piatra vreun lemn k sa bata mai tare. PAS Z. I 177. Ciocani enervat in geam. SAHIA N. 103. ◊ (Poetic) Cantro fierarie departata Ciocaneshte ploaian picuri grei Peste fundul vaii unde spumegata Birzavashi indruga murmur atu! ei. DESHLIU N. 51. SHia plecat fruntea pe umarul lui deasupra inimii. Acea inima ciocanea cu putere. SADOVEANU M. C. 81. ♦ A bate de repetate ori cu degetul in usha sau in fereastra cerind intrare sau spre a atrage atentzia celor dinauntru; a bate la usha sau la fereastra. V. bocani. Mapropiai de fereastra privind shi ciocanii ushor cu doua degete. Trecu un timp de tacere. Ciocanii a doua oara. De data asta simtzii un zgomot. Dupa putzin usha se deschise. DUNAREANU CH. 116. La usha se ducea SHin usha ciocanea shi bocanea. SHEZ. IV 155. ◊ Tranz. (Subiectul este medicul) A examina prin loviri ushoare cu degetele in toracele sau abdomenul pacientului pentru a cerceta starea organelor interne; a percuta. ♦ Refl. reciproc. (Rar despre pasari) A se. apuca cu ciocul a se ciuguli. Gainile shi placile venira din toate partzile k nishte copii ascultatori; se imbulzeau shi se ciocaneau la picioarele ei. REBREANU R. I 152. 2. Intranz. A lucra lovind cu ciocanul. Pe marginea drumului din cind in cind da de pietrarii care ciocanesc din zori de zi pina la apusul soarelui. SLAVICI O. I 69. ◊ Tranz. Fig. Bun ciocan tea ciocanit K frumos tea potrivit. PANN P. V. I 4. ♦ (Familiar) A lucra a face cite ceva. Ia ramas socrul damblagiu inainte mai ciocanea shi el shi mai scotea ceva. PAS Z. II 203. 3. Tranz. Fig. A bate la cap a sta cu gura pe cineva a plictisi cu diferite cereri; a cicali a pisa. Prez. ind. pers. 3 shi: (regional) ciocane (SHEZ. IV 152).

A CIOCANÍ ~ésc 1. intranz. 1) A bate cu ciocanul (sau cu un alt obiect). 2) A produce un zgomot prin lovirea repetata (intrun obiect tare); a bocani. ~ la usha. 2. tranz. 1) med. A examina prin lovituri ushoare cu degetul (sau cu un instrument). 2) (persoane) A deranja intruna shi insistent cu acelashi lucru; a pisa; a plictisi; a necaji. 3) (mai ales copii) A bate ushor. /Din ciocan

ciocanì v. 1. a lovi cu ciocanul sau cu ciocul; 2. fig. a supara cu intrebari a nu inceta cu cereri.

cĭocanésc v. tr. (d. cĭocan; rus. čekanitĭ a cĭocani). Lovesc cu cĭocanu saŭ cu cĭocu. Bocanesc bat (de ex. la usha). Fig. Sfatuĭesc mult timp: eŭ destul lam cĭocanit dar el nu m’a ascultat. Bat capu plictisesc cu vorba.

!ciocaní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. ciocanésc/ciócan imperf. 3 sg. ciocaneá; conj. prez. 3 sa ciocaneásca/sa ciócane

ciocaní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ciocanésc imperf. 3 sg. ciocaneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. ciocaneásca

CIOCANÍ vb. a bate a bocani a pocani (inv. shi reg.) a suna (reg.) a bontani a toca a tocani. (~ cineva la usha.)

CIOCANÍ vb. v. bodogani cicali dascali percuta plictisi sacai.

ciocani vb. v. BODOGANI. CICALI. DASCALI. PERCUTA. PLICTISI. SICII.

CIOCANI vb. a bate a bocani a pocani (inv. shi reg.) a suna (reg.) a bontani a toca a tocani. (~ cineva la usha.)

ciocani ciocanesc I v. t. (obs. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie. II v. r. (d. femeie) a avea contact sexual cu un barbat.

a o ciocani la varf expr. (adol. obs.) a se masturba.