12 definiții pentru cinsteț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CINSTÉȚ, cinsteți, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă și cleioasă și cu flori galbene punctate cu brun; brânca-porcului (Salvia glutinosa). – Din ucr. čystec.

cinsteț1, ~eață a [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 230/37 / Pl: ~i, ~e / E: cinste + -eț] (Înv) Onorabil.

cinsteț2 sm [At: DAMÉ, T. 188 / E: rs чистек] (Reg) Plantă erbacee din familia labiate cu tulpina înaltă și cleioasă și cu flori galbene punctate cu brun (Salvia glutinosa) Si: (reg) brânca-porcului, cocean-căpresc, jale-cleioasă, lăpuși-de-capră.

CINSTÉȚ s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă și cleioasă și cu flori galbene punctate cu brun; brânca-porcului (Salvia glutinosa). – Din ucr. čystec.

CINSTÉȚ s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina cleioasă și cu flori galbene cu puncte brune, care crește prin pădurile umbroase și umede de munte (Salvia glutinosa); brînca-porcului.

CINSTÉȚ m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă și cleioasă, cu frunze opuse și cu flori galbene punctate în brun. /<ucr. țystec

cinsteț m. plantă cu florile galbene ca pucioasa și cu puncte oacheșe. (Salvia glutinosa). [Lit. plantă stimată].

cinstéț m. (bg. rus. cistéc, vsl. čistĭcĭ, curățitor, fiind-că se pune în baĭe. V. precista). O plantă labiată numită și ja’eș și cocean căprăresc (salvia glutinosa).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!cinstéț s. m., pl. cinstéți

cinstéț s. m.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CINSTÉȚ s. (BOT.; Salvia glutinosa) (reg.) lăpuș, lipan, meduneț, sugariu, șerlai, brânca-porcului, brusturul-caprei, cocean-căpresc, jale-cleioasă, salvie-cleioasă, urechea-porcului.

CINSTEȚ s. (BOT.; Salvia glutinosa) (reg.) lăpuș, lipan, meduneț, sugariu, șerlai, brînca-porcului, brusturul-caprei, cocean-căpresc, jale-cleioasă, salvie-cleioasă, urechea-porcului.

Intrare: cinsteț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinsteț
  • cinstețul
  • cinstețu‑
plural
  • cinsteți
  • cinsteții
genitiv-dativ singular
  • cinsteț
  • cinstețului
plural
  • cinsteți
  • cinsteților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cinsteț, cinstețisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee cu tulpina înaltă și cleioasă și cu flori galbene punctate cu brun (Salvia glutinosa). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.