15 definitzii pentru cicatrice

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CICATRÍCE cicatrice s. f. Urma (formata din tzesut conjunctiv) lasata de o rana de o taietura etc. dupa vindecare. [Pl. shi: cicatrici] Din lat. cicatrix icis fr. cicatrice.

cicatríce sf [At: POLIZU / V: (inv) ~ítza / Pl: (inv) ~ci / E: lat cicatrix icis fr cicatrice] Urma (din tzesut conjunctiv) lasata de o rana sau de o arsura dupa vindecare.

CICATRÍCE cicatrice s. f. Urma (formata din tzesut conjunctiv) lasata de o rana de o taietura etc. dupa vindecare. Din lat. cicatrix icis fr. cicatrice.

CICATRÍCE cicatrice s. f. Urma ramasa pe piele sau pe alt tzesut al corpului dupa vindecarea unei rani a unei arsuri a unei incizii etc. O clipa shia privit nervos cicatricea in oglinda. CAMIL PETRESCU T. II 143. Fig. Orash stravechi ce rani cumplite ai SHiadinci shiabia inchise cicatrice. D. BOTEZ in POEZ. N. 80.

CICATRÍCE s.f. Semn urma care ramane dupa vindecarea unei rani a unei arsuri etc. ♦ (Fig.) Urma a unei nenorociri etc. [< lat. cicatrix fr. it. cicatrice].

CICATRÍCE s. f. semn urma lasata de o rana de o arsura dupa vindecare. (< fr. cicatrice lat. cicatrix)

CICATRÍCE ~i f. 1) Urma lasata pe piele de o rana. 2) fig. Urma lasata de o suferintza morala de o durere mare. [G.D. cicatricei] /<lat. cicatrix ~icis fr. cicatrice

cicatrice f. 1. semn lasat de o rana dupa vindecare; 2. fig. amintirea unei injurii a unui afront.

*cicatríce f. pl. ĭ (lat. cicátrix tricis). Urma (semn) care ramine dupa o rana (propriŭ shi fig.): ranile calomniiĭ se inchid dar cicatricea ramine. V. forosteala.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!cicatríce (catri) s. f. art. cicatrícea g.d. art. cicatrícei/cicatrícii; pl. cicatríce/cicatríci

cicatríce s. f. (sil. tri) art. cicatrícea g.d. art. cicatrícei; pl. cicatríce

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CICATRÍCE s. (MED.) semn urma (rar) rana stigmat (inv. shi reg.) beleazna (prin nordestul Olt.) pupaza. (Ia ramas o ~ de la plaga.)

CICATRICE s. (MED.) semn urma (rar) rana stigmat (inv. shi reg.) beleazna (prin nordestul Olt.) pupaza. (Ia ramas o ~ de la plaga.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cicatríce (ci) s. f. Urma lasata de o rana dupa vindecare. Lat. cicatricem (sec. XIX). Der. cicatriza vb. din fr. cicatriser.

Intrare: cicatrice
cicatrice1 (pl. -e) substantiv feminin
  • silabatzie: ci-k-tri-ce info
substantiv feminin (F104)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cicatrice
  • cicatricea
plural
  • cicatrice
  • cicatricele
genitiv-dativ singular
  • cicatrice
  • cicatricei
plural
  • cicatrice
  • cicatricelor
vocativ singular
plural
cicatrice2 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabatzie: ci-k-tri-ce info
substantiv feminin (F122)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cicatrice
  • cicatricea
plural
  • cicatrici
  • cicatricile
genitiv-dativ singular
  • cicatrici
  • cicatricii
plural
  • cicatrici
  • cicatricilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cicatrice, cicatrice / cicatrice, cicatricisubstantiv feminin

  • 1. Urma (formata din tzesut conjunctiv) lasata de o rana de o taietura etc. dupa vindecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote O clipa shia privit nervos cicatricea in oglinda. CAMIL PETRESCU T. II 143. DLRLC
    • 1.1. figurat Urma a unei nenorociri etc. DN
      • format_quote Orash stravechi ce rani cumplite ai SHiadinci shiabia inchise cicatrice. D. BOTEZ in POEZ. N. 80. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.