10 definitzii pentru cicalitor
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CICALITÓR OÁRE cicalitori oare adj. Care cicaleshte. Cicali + suf. tor.
CICALITÓR OÁRE cicalitori oare adj. Care cicaleshte. Cicali + suf. tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de viorelgrosu
- actziuni
cicalitor ~oare a [At: MARCOVICI D. 71/5 / Pl: ~i ~oare / E: cicali + itor] 4 Care cicaleshte (14).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CICALITÓR OÁRE cicalitori oare adj. 1. Care cicaleshte; rau de gura inclinat sa plictiseasca sa faca shicane. Nemultzumit mofturos cicalitor striga la meshteri. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 124. Anca e o femeie rea cicalitoare razbunatoare. GHEREA ST. CR. II 257. 2. Fig. Suparator siciitor. Oare nu scuturasem eu de pe suflet shi de pe inima grijile cicalitoare? HOGASH M. N. 159.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CICALITÓR ~oáre (~óri ~oáre) shi substantival (despre persoane) Care cicaleshte; sacaitor. /a cicali + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cicalitor a. shi m. care cicaleshte.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cicalitór oáre adj. Care te tot cicaleshte: femeĭe cicalitoare.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cicalitór adj. m. pl. cicalitóri; f. sg. shi pl. cicalitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cicalitór adj. m. pl. cicalitóri; f. sg. shi pl. cicalitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CICALITÓR adj. sacaitor (fig.) pisalog. (Om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CICALITOR adj. siciitor (fig.) pisalog. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cicalitor, cicalitoareadjectiv
- 1. Care cicaleshte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nemultzumit mofturos cicalitor striga la meshteri. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 124. DLRLC
- Anca e o femeie rea cicalitoare razbunatoare. GHEREA ST. CR. II 257. DLRLC
-
-
- Oare nu scuturasem eu de pe suflet shi de pe inima grijile cicalitoare? HOGASH M. N. 159. DLRLC
-
etimologie:
- Cicali + sufix tor. DEX '98 DEX '09