4 definiții pentru cicălire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CICĂLÍRE, cicăliri, s. f. Faptul de a cicăli; cicăleală. – V. cicăli.
CICĂLÍRE, cicăliri, s. f. Faptul de a cicăli; cicăleală. – V. cicăli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viorelgrosu
- acțiuni
cicălire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: cicăli] 1-3 Cicăleală (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cicălíre s. f., g.-d. art. cicălírii; pl. cicălíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cicălíre s. f., g.-d. art. cicălírii; pl. cicălíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: cicălire
cicălire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cicălire, cicălirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a cicăli. DEX '09 DEX '98sinonime: cicăleală
etimologie:
- cicăli DEX '98 DEX '09