cianóză sf [At: DA ms / P: ti-a~ / Pl: ~ze / E: fr cyanose] 1 (Med) Colorație albastră-vineție a pielii și a mucoaselor din cauza unei insuficiente oxigenări a sângelui. 2 (Chm; rar) Sulfat de cupru hidratat.

CIANÓZĂ s.f. Colorare în albastru a pielii, provocată de scăderea concentrației oxigenului din sânge. [< fr. cyanose, cf. gr. kyanos – albastru].

CIANÓZĂ¹ s. f. colorare în albastru a pielii sau a mucoaselor. (< fr. cyanose)

CIANÓZĂ f. Colorație albastră a pielii sau a mucoaselor, apărută la unele boli cardiace sau pulmonare, datorită insuficienței de oxigen în sânge. [Sil. ci-a-] /<fr. cyanose

cianóză (ci-a-) s. f., g.-d. art. cianózei

cianóză s. f. (sil. ci-a-), g.-d. art. cianózei

CIANÓZĂ s. (MED.) maladie albastră.

CIANÓZĂ (< fr. {i}; {s} gr. kyanos „albastru-închis”) s. f. Colorație albastră-vineție a pielii și mucoaselor determinată, în principal, de lipsa oxigenului din sînge. Cauzele c. pot fi tulburări de circulație, insuficiență cardiacă sau pulmonară, persistența circulației interatriale, prezența unor hemoglobine anormale etc.