13 definiții pentru chiorăit
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHIORĂÍT, chiorăituri, s. n. (Pop.) Chiorăială. [Var.: ghiorăit s. n.] – V. chiorăi.
chiorăít sn [At: ȘEZ. II, 228 / V: ghio~ / Pl: ~uri / E: chiorăi] Sunetul produs de mișcarea gazelor în intestine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIORĂÍT, chiorăituri, s. n. Chiorăială. [Var.: ghiorăít s. n.] – V. chiorăi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CHIORĂÍT, chiorăituri, s. n. Chiorăială. – Variantă: ghiorăít (ȘEZ. II 228) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIORĂÍT, chiorăituri, s. n. Chiorăială. [Var.: ghiorăít s. n.] – V. chiorăi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
GHIORĂÍT s. n. v. chiorăit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GHIORĂÍT s. n. v. chiorăit.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GHIORĂÍT s. n. v. chiorăit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ghiorăit sn vz chiorăit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chiorăít/ghiorăít s. n., pl. chiorăíturi/ghiorăíturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chiorăít/ghiorăít s. n., pl. chiorăíturi/ghiorăíturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ghiorăít v. chiorăít
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ghiorăít (sil. ghio-)v. chiorăit
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CHIORĂÍT s. chiorăială, chiorăitură. (~ul mațelor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CHIORĂIT s chiorăială, chiorăitură. (~ mațelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
chiorăit, chiorăiturisubstantiv neutru
- 1. Chiorăială, chiorăitură. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: chiorăială chiorăitură
etimologie:
- chiorăi DEX '98 DEX '09