13 definitzii pentru chiorait
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CHIORAÍT chioraituri s. n. (Pop.) Chioraiala. [Var.: ghiorait s. n.] V. chiorai.
chioraít sn [At: SHEZ. II 228 / V: ghio~ / Pl: ~uri / E: chiorai] Sunetul produs de mishcarea gazelor in intestine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CHIORAÍT chioraituri s. n. Chioraiala. [Var.: ghioraít s. n.] V. chiorai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
CHIORAÍT chioraituri s. n. Chioraiala. Varianta: ghioraít (SHEZ. II 228) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CHIORAÍT chioraituri s. n. Chioraiala. [Var.: ghioraít s. n.] V. chiorai.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
GHIORAÍT s. n. v. chiorait.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
GHIORAÍT s. n. v. chiorait.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
GHIORAÍT s. n. v. chiorait.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ghiorait sn vz chiorait
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
chioraít/ghioraít s. n. pl. chioraíturi/ghioraíturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
chioraít/ghioraít s. n. pl. chioraíturi/ghioraíturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ghioraít v. chioraít
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ghioraít (sil. ghio)v. chiorait
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CHIORAÍT s. chioraiala chioraitura. (~ul matzelor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CHIORAIT s chioraiala chioraitura. (~ matzelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
chiorait, chioraiturisubstantiv neutru
- 1. Chioraiala, chioraitura. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: chioraiala chioraitura
etimologie:
- chiorai DEX '98 DEX '09