CHÍFLĂ, chifle, s. f. Produs de panificație de formă rotundă sau ovală, preparat din făină de grâu. – Din germ. Kipfel.

chíflă sf [At: ALECSANDRI, T. 1208 / V: ~ípflă, ~ípfă, ~ípel sn / Pl: ~le / E: ger Kipfel] 1 Corn. 2 (Pop; îe) Tot trei ~le zece bani Tot același lucru de nimic. 3 Bucată de pâine cu o formă lunguiață sau rotundă, (crestată), sub 1 kg. 4 Bucată de pâine rotundă, mică, de mărimea unui sandviș.

CHÍFLĂ, chifle, s. f. Produs de panificație de formă rotundă sau ovală, ca o pâinișoară, făcut din făină de grâu. – Din germ. Kipfel.

CHÍFLĂ, chifle, s. f. Corn sau pîinișoară mică, rotundă, făcută din făină fină. Să-ți aducă dimineața cafeaua cu lapte... cu chifle proaspete. ALECSANDRI, T. 1208.

CHÍFLĂ, chifle, s. f. Corn sau pâinișoară rotundă, făcute din făină de patiserie. – Germ. Kipfel.

CHÍFLĂ ~e f. Produs de panificație de formă rotundă, preparat din făină albă de grâu. [G.-D. chiflei] /<germ. Kipfel

chiflă f. Mold. franzelă în formă de corn. [Nemț. KIPFEL].

chíflă f., pl. e (germ. kipfel). Un fel de franzeluță în formă de semilună, numită și corn. – Ĭa a fost inventată la Viena în timpu asediuluĭ eĭ de Turcĭ (1683) de brutaru Wendler, care a descoperit din întîmplare formula aluatuluĭ eĭ. V. capuținer.

chíflă (chi-flă) s. f., g.-d. art. chíflei; pl. chífle

chíflă s. f. (sil. -flă), g.-d. art. chíflei; pl. chífle

CHÍFLĂ s. (rar) franzeluță, (reg.) bulcă, pâinișoară. (Mănâncă o ~ cu șuncă.)

CHIFLĂ s. (rar) franzeluță, (reg.) bulcă, pîinișoară. (Mănîncă o ~ cu șuncă.)

chíflă (chífle), s. f. – Pîinișoară, corn. Germ. Kipfel (Tiktin; Borcea 181), cf. it. chifel (Battisti, II, 899), bg. kifla, mag. kifli. – Der. chiflar, s. m. (vînzător de chifle).

CHÍFLĂ (< germ.) s. f. Produs de panificație de formă rotundă sau ovală, cu greutatea de c. 50 g, preparat dintr-un amestec de făină de grîu, sare de bucătărie și drojdie.

chiflă, chifle s. f. 1. (în fotbal) șut pe lângă minge; șut în aer. 2. (tox.) formă sub care se prezintă morfina-bază.