5 definiții pentru chifligi
Explicative DEX
chifligi vt [At: I. CR. II, 219 / Pzi: ~gésc / E: ns cf chirfti] (Mol) A terciui.
chifligésc, V. cofleșesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cofleșésc v. tr. (cp. cu lat. confracesco, id. Wld. la fraceo. V. și mîrced). Fleșcăĭesc, moleșesc (vorbind despre poamele coapte). Fig. Iron. Berghelesc, urîțesc, slăbesc: bătrîneța l-a cofleșit. V. refl. Prunele s’aŭ cofleșit de căldură și de zdruncinăturile căruțeĭ. – Și chifligesc și tofligesc (nord). V. și chirfosesc, coleșesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
chifligí (-gésc, -ít), vb. – 1. Despre fructe, a (se) înmuia. – 2. A (se) fleșcăi. Creație expresivă (cf. Graur, BL, IV, 98). Circulă mai ales în Mold., cu multe var.: chiflosi, chilfosi, chirfosi. Pentru acest ultim cuvînt, pe care DAR îl explică greșit prin „a murdări”, cf. Iordan, BF, II, 172 și Graur, BL, IV, 185 (Bogrea, Dacor., III, 729, propune explicația prin sb. krvosalija „muncă grea”). – Der. chirfoseală (var. chilfoseală), s. f. (încurcătură, hărmălaie).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
chifligí, chifligésc, vb. IV (reg., înv.) a terciui.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (V407) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||