CEREMONIÁL ceremoniale s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de eticheta dupa care se desfashoara o anumita ceremonie. ♦ (Adjectival; rar) Ceremonios. [Pr.: nial. Pl. shi: ceremonialuri] Din fr. cérémonial lat. caerimonialis.

ceremoniál ~a [At: STAMATI D. / V: (inv) tze~ / P: ~nial / Pl: ~uri sn ~i ~e a / E: fr cérémonial lat caerimonialis] 12 sn Totalitate a (regulilor sau) formulelor de eticheta intrebuintzate la o anumita ceremonie. 3 a (Is) Cartzi ~e Cartzi bisericeshti care cuprind normele pentru ceremoniile de la diferite sarbatori. 34 sn Ceremonie (23). 56 a (Rar) Ceremonios (34).

CEREMONIÁL ceremoniale s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de eticheta intrebuintzate la o anumita ceremonie. ♦ (Adjectival; rar) Ceremonios. [Pr.: nial. Pl. shi: ceremonialuri] Din fr. cérémonial lat. caerimonialis.

CEREMONIÁL ceremoniale s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de eticheta intrebuintzate la diferite ceremonii. Ceremonialul receptziilor de gala. ▭ Gatitatzi tot pentru ceremonialul primirii lor? ALECSANDRI T. I 409. ◊ (Familiar sau ironic) Cu acelashi ceremonial ia infatzishat shi dumnisale bautura. SADOVEANU N. F. 15. Pronuntzat: nial. Pl. shi: ceremonialuri.

CEREMONIÁL ceremoniale s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de eticheta intrebuintzate la o anumita ceremonie. [Pr.: nial]. Fr. cérémonial (lat. lit. caerimonialis).

CEREMONIÁL s.n. Totalitatea formelor shi a uzantzelor care se folosesc la anumite ceremonii. V. protocol. // adj. (Rar) Ceremonios. [Pron. nial pl. le luri. / < fr. cérémonial].

CEREMONIÁL A I. adj. care tzine de ceremonie; ritual. II. s. n. totalitatea formulelor shi a regulilor care se folosesc la anumite ceremonii. (< fr. cérémonial lat. cacceremonialis)

CEREMONIÁL ~e n. Ansamblu de ritualuri dupa care se desfashoara o ceremonie. Conform ~ului. [Sil. nial; Pl. shi ceremonialuri] /<fr. cérémonial lat. caerimonialis

ceremonial a. constatator din ceremonii: legi ceremoniale. ║ n. totalitatea regulelor pentru ceremonii religioase sau politice.

*ceremoniál a adj. (lat. ceremonialis). Relativ la ceremonie: dispozitziunĭ ceremoniale. S. n. pl. e shi urĭ. Regulele ceremoniiĭ: ceremonialu curtziĭ regale.

tzeremonial¹ sn vz ceremonial

ceremoniál (nial) s. n. pl. ceremoniále/ceremoniáluri

ceremoniál s.n. (sil. nial) pl. ceremoniále / ceremoniáluri

CEREMONIÁL s. 1. ceremonie eticheta protocol regula ritual randuiala tipic (rar) rit (inv.) politica. (Conform ~ului de la Curte...) 2. v. solemnitate.

CEREMONIAL s. 1. ceremonie eticheta protocol regula ritual rinduiala tipic (rar) rit (inv.) politica. (Conform ~ de la curte...) 2. ceremonie solemnitate. (~ primirii ambasadorilor al inminarii unor decoratzii.)