centrál ~a [At: KRETZULESCU A. 14 / V: (inv) chen~ / Pl: ~i ~e / E: fr central] 12 a Care se afla in centru (12) Si: centric (12). 34 a Care provine dintrun centru (1819). 56 a Care are puterea sau functzia unui centru (19). 7 a In care se intalnesc felurite puteri actziuni etc. 89 a Care cuprinde sau conduce totul. 10 a (Pex) Principal. 11 a (Fig) Care constituie un nucleu in jurul caruia se grupeaza elementele secundare. 1213 sf Institutzie sau unitate economica de coordonare shi control al activitatzii intro anumita ramura de activitate. 14 sf (SHis ~ industriala; iuz) Unitate industriala caracteristica sistemului economic centralizat care reunea intreprinderile shi institutele de cercetare cu profil similar shi coordona intreaga lor activitate. 1516 sf Totalitate a instalatziilor tehnice folosite la producerea unor anumite forme de energie sau la efectuarea unei anumite operatzii tehnologice centralizate. 1718 sf Cladire sau personal aferent unei centrale (14 15). 19 sf Instalatzie pentru punerea in legatura a posturilor unei retzele de electrocomunicatzii. 20 sf Oficiu central (11).

CENTRÁL A centrali e adj. 1. Care se afla (aproximativ) in centru in mijloc. Punct central. Strazi centrale. Comisia centrala (de la Focshani) = comisie instituita in anul 1858 pentru a unifica legislatzia TZarilor Romine. La 1860 [Gr. Alexandrescu] a fost trimis la Focshani k membru la Comisia centrala. GHICA S. 670. ♦ Care provine dintrun centru. Caldura centrala a pamintului. Casa cu incalzire centrala. 2. Fig. Care ocupa o pozitzie principala care constituie un nucleu in jurul caruia se grupeaza elemente secundare. Ideea centrala care a animat tot timpul discutziile la congres a fost sa se gaseasca metoda de ameliorare a contzinutului shi formei in creatzia literaturii actuale sovietice. SAHIA U.R.S.S. 173. Dragomir este doar persoana principala a piesei persoana centrala iar Anca shi Ion persoanele secundare. GHEREA ST. CR. II 147. ♦ Care conduce sau dirijeaza de la un centru. Administratzie centrala Comitet Central v. comitet.

CENTRÁL A centrali e adj. 1. Care se afla (aproximativ) in centru in mijloc; care provine dintrun centru. 2. Fig. Care ocupa o pozitzie principala care constituie un nucleu in jurul caruia se grupeaza elementele secundare. ♦ Care conduce sau dirijeaza de la un centru. Fr. central (lat. lit. centralis).

CENTRÁL A adj. 1. Aflat in centru la centru; provenit de la centru; din centru. 2. (Fig.) Care este intro pozitzie principala favorizata avantajoasa; care este in mijloc constituind centrul de grupare de adunare. ♦ Care conduce de la centru. [Cf. fr. central it. centrale lat. centralis].

CENTRÁL A I. adj. 1. care se afla in centru; provenit de la centru. 2. (fig.) care ocupa o pozitzie principala. ◊ care conduce de la centru. II. s. f. 1. organizatzie institutzie de coordonare a unei activitatzi dintrun anumit domeniu. 2. ansamblu de instalatzii tehnice unde se produce centralizat energie se efectueaza o anumita operatzie tehnologica etc. 3. statziune prin care se pun in legatura posturile de retzele de telecomunicatzii. (< fr. central lat. centralis)

CENTRÁL ~a (~i ~e) 1) Care se afla in centru; situat in centru. Strazile ~e ale orashului. Cartier ~. 2) (despre institutzii organe foruri etc.) Care conduce activitatea intrun anumit domeniu; cu rol conducator. Putere ~a. 3) fig. Care are valoare de esentza; principal; fundamental. Idee ~a. /<fr. central lat. centralis

central a. 1. care s’afla in centru; 2. fig. principal care conduce toate: administratziune centrala. V. shcoala.

*centrál a adj. (lat. centralis d. centrum centru. V. concentric shi cp. cu episcopal fatza de microscopic). Care e in centru. Principal: oficiu central. Foc central foc presupus odinioara in centru pamintuluĭ. Cartushe cu foc central care se aprind cind le loveshtĭ in mijlocu funduluĭ lor unde e capsa.

tzentral ~a^[1] a vz central

Imperii centrale n. pl. nume dat in cursul rasboiului mondial (19141918) Germaniei shi Austriei; ambele azi reduse teritorial shi constituite in republici.

Negri (Muntzii) pl. numitzi Carpatzii centrali vin din Galitzia si Bucovina despartzind basinul Siretului de al Prutului.

centrál adj. m. pl. centráli; f. centrála pl. centrále

centrál adj. m. pl. centráli; f. sg. centrála pl. centrále

Biroul Organizatoric al C. C. al P.M.R.

Biroul Politic al C. C. al P.M.R.

Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin (C. C. al P.M.R.)

Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R.

CENTRÁL adj. 1. v. medial. (Vocala ~.) 2. principal (fig.) nodal. (Punctul ~ al actziunii.)

CENTRAL adj. 1. (FON.) medial. (Vocala ~.) 2. principal (fig.) nodal. (Punctul ~ al actziunii.)

Central ≠ local marginal secundar

CENTRAL A (< fr. lat.) adj. s. f. I. Adj. 1. Care se afla in centru in mijloc; care provine dintrun centru. 2. Fig. Care ocupa o pozitzie principala. II. Sf. 1. Instalatzie sau ansamblu de instalatzii in care se produce in mod centralizat energie se efectueaza o anumita operatzie tehnologica centralizata etc. ♦ C. electrica = ansamblu de constructzii instalatzii shi echipamente pentru realizarea conversiei unei forme de energie primara in energie electrica. C. termoelectrica asigura conversia termodinamica a caldurii obtzinute prin arderea combustibililor in energie mecanica shi apoi in energie electrica. C. hidroelectrica trasforma energia potentziala shi cinetica a apei in energie mecanica shi apoi in energie electrica. Cea mai mare c.h. in productzie Guri / Raul Leoni (Venezuela 10.300 MW) iar partzial in constructzie: Italpu (intre Brazilia shi Paraguay: 13.320 MW). C. electrica mareemotrica transforma energia hidraulica a mareelor; prima c.e.m. a fost construita in estuarul fl. Rance (France 1966). C. solara transforma energia radiatziei solare directe shi / sau difuze. Cea mai mare c.s.: Barstow (California 1985). C. nuclearoelectrica transforma succesiv energia de fisiune produsa intrun reactor nuclear in energie electrica. C. termomarina transforma diferentza de potentzial termic dintre apa de suprafatza shi cea de adincime a oceanelor shi marilor calde; prima c.t.: Matanzas (Cuba 1930). C. eoliana trasforma energia cinetica a maselor de aer in mishcare in energie electrica; prima c.e. AiPetri (Crimeea 1931). C. geotermala transforma energia termica din interiorul scoartzei terestre; prima c.g. Larderello (Italia 1904). C. termica produce caldura care se distribuie prin intermediul unui agent termic (abur apa calda etc.) pentru a fi utilizata in scopuri tehnologice sau la incalzitul incaperilor. C. de pompare = instalatzie cu ajutorul careia se realizeaza exploatarea mai multor sonde echipate cu pompe de adincime fosolind un singur motor. C. telefonica = ansamblu de instalatzii electrice dispozitive shi cladiri la care ajung liniile posturilor unei retzele telefonice shi liniile de legatura cu alte retzele telefonice shi in care se efectueaza automat sau manual legaturile telefonice intre abonatzi. 2. Mare unitate economica caracteristica sistemului economic centralizat care functzioneaza pe principiul gestiunii economice proprii shi coordoneaza activitatea dintrun anumit domeniu.

AMERICA CENTRALA: 12 mil. km²; c. 55 mil. loc. (1986). Constituie o legatura istmica shi insulara intre cele doua Americi. Legatura istmica se intinde pe 2.923 km lungime intre 17° lat. N (istmul Tehuantepec) shi 5° lat. N (G. Darién). Latzimea variaza intre 70 km (istmul Panamá) shi 860 km (Pen. Yucatán). Relieful este in cea mai mare parte muntos cu numeroshi vulcani (majoritatea in activitate). Alt. max.: 3.975 m (vf. Acatenango). Dea lungul coastelor Oc. Pacific shi M. Caraibilor se intind cimpii litorale inguste. Legatura insulara (Indiile de Vest) este formata din trei arhipelaguri (Bahamas Antilele Mari shi Antilele Mici) care numara citeva mii de insule.

ASIA CENTRALA reg. naturala in interiorul Asiei (China shi Mongolia); c. 6 mil. km². Este limitata la N shi V de frontierele C.S.I. cu China shi Mongolia iar la S de linia depr. tectonice ale Indului superior shi Brahmaputrei; in E este limitata de Mtzii Marele Hingan. In A.C. se disting: Zona montana formata din Mtzii Tianshan Altaiul Mongol Hangai shi Hentei in care se gasesc depr. TZungaria zona de depr. cu alt. de 1.0001.500 m (Gobi shi Tarim ocupate de pustiurile Gobi shi TaklaMakan) shi A. Centrala Inalta cuprinzind Pod. Tibet shi lantzurile montane Kunlun shi Karakorum. Relieful prezinta o imbinare de suprafetze stincoase shi nisipoase relativ erodate cu alt. diferite inconjurate sau traversate de culmi montane. Clima este continentala excesiva cu ierni reci shi temperaturi medii de 10 °C (in Tibet). Pentru 3/4 din terit. precipitatziile insumeaza 100200 mm/an. Pe muntzii inaltzi se gasesc ghetzari. Hidrografia. Din periferiile reg. izv. marile fl.: Huanghe Yangtze Mekong Salween Brahmaputra Ind Irtish Selenga Amur restul terit. suprapuninduse unei zone endoreice cu numeroase lacuri (Tarim Kukunor) in majoritate sarate. Solurile sint castanii in N cenushii de pustiu in centru precum shi solonceacuri shi takire. Vegetatzia de stepa trece catre munte in taiga montana (conifere).

CONSILIUL NATZIONAL ROMAN CENTRAL organ politic suprem constituit la 30 oct. 1918 la Budapesta (la Arad din 2 nov. 1918) din cite shase reprezentantzi ai Partidului Natzional Roman shi ai Partidului SocialDemocrat Roman. A avut atributziile unui guvern provizoriu al Transilvaniei conducind actziunea de inlaturare a vechilor autoritatzi ungare shi inlocuirea lor cu consilii natzionale romane. Condus de SHt. Cicio Pop. A pregatit shi organizat Adunarea Natzionala de la Alba Iulia care a hotarit la 1 decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu Romania. SHia incetat activitatea o data cu crearea Consiliului Dirigent.

MASIVUL CENTRAL (MASSIF CENTRAL [masíf sãtrál]) masiv muntos hercinic in partea centralsudica a Frantzei; 80 mii km². Alcatuit din formatzii cristaline cu intruziuni vulcanice este inconjurat de depr. RhôneSaône (in E) bazinul Bretaniei (in V) campia Languedocului (in S) shi bazinul Parisului (in N). Transformat in podish din cauza eroziunii; in centru este dominat de masivele vulcanice Cantal Mont Doré shi Puy de Dôme. Alt. max.: 1.885 m (vf. Puy de Sancy). Nod orohidrografic. Acoperit cu paduri de foioase (pana la 1.400 m alt.) shi de conifere (la peste 1.400 m). Larga dezvoltare a formelor carstice in pod. Causses (in S).

ORGANIZATZIA TRATATULUI CENTRAL (C.E.N.T.O.; in engl.: Central Treaty Organization C.E.N.T.O.) organizatzie guvernamentala regionala (bloc politicomilitar) creata la 24 febr. 1955 cu sediul la Ankara (Turcia) in scopul apararii comune shi dezvoltarii economice a statelor membre. Pana in 1959 sa numit Organizatzia Tratatului Orientului Apropiat initzial k un tratat bilateral intre Turcia shi Iraq la care au aderat in acelashi an Marea Britanie (4. apr.) Pakistan (23 sept.) shi Iran (3 nov.). Organizatzia sa autodizolvat in 1979.

PIATZA COMUNA A AMERICII CENTRALE (P.C.A.C.; in engl.: Central American Common Market C.A.C.M.; in sp.: Mercado Común Centroamericano M.C.C.) organizatzie guvernamentala internatzionala creata prin Tratatul General de Integrare Economica a Americii Centrale semnat la 13 dec. 1960 shi ratificat in sept. 1963 cu sediu la Ciudad de Guatemala (Guatemala) in scopul integrarii economice prin liberalizarea comertzului interregional shi crearea de zone libere shi a unei uniuni vamale. Are cinci state membre (Costa Rica El Salvador Guatemala Honduras Nicaragua).

PODISHUL CENTRAL MOLDOVENESC unitate inalta de relief in E Romaniei reprezentand partea de N a podishului Barladului cuprinsa intre campia Jijiei la N aliniamentul vailor RacovaLohan in S Prut la E shi Siret la V. Structura geologica complexa monoclinala alcatuita predominant din formatziuni sarmatziene (marne argile gresii calcare oolitice) a generat un relief de cueste shi platouri structurale. P.C.M. este alcatuit dintro culme principala extinsa pe directzie VE cu inaltzimi de 350450 m din care se desprind culmi secundare scurte spre N shi prelungi shi mai largi catre S. Trecerea spre campia Jijiei (in N) se face printrun abrupt cuestic (Coasta Iashilor) cu o energie de relief de 200300 m. In cadrul lui se intalnesc dealuri inalte (Tansa 466 m alt. max. a P.C.M. Cheia Domnitzei 458 m Dealu Bourului 455 m Suhuletz 449 m Movila 417 Repedea 404 m sh.a.) bine individualizate precum shi numeroase platouri structurale mici (BuneshtiAvereshti Transa Ipatele Boroseshti Slobozia Dobrovatz Schitu Duca sh.a. marginite de versantzi abruptzi. Nenumaratele vai torentziale shi alunecari de straturi care se dezvolta pe cuestele ce flancheaza masivele deluroase reduc necontenit suprafatza acestora. Conditziile meteorologice din uniĭ ani favorizeaza accelerarea proceselor de eroziune torentziala shi reactivarea unor alunecari de teren mai vechi (partzial stabilizate) asha cum sa intamplat in 1970 cand din cauza precipitatziilor abundente au avut loc alunecari de teren pe suprafetze mari in arealul localitatzilor Chipereshti (264 ha) Raducaneni (80 ha) sh.a. Padurile de gorun shi fag alterneaza cu pajishtile naturale shi culturi agricole. Pomicultura shi viticultura (podgoriile Hushi shi Bohotin). Paduri de foioase silvostepa shi stepa in prezent in mare parte inlocuite de culturi agricole.

PODISHUL CENTRAL RUSESC regiune colinara in cadrul Campiei Ruse cuprinsa intre dealurile SmolenskMoscova (la N) dealurile Donetzului (la S) Don (la E) shi C. Niprului (la V). Alt.: 230250 m. Axata pe o zona mai ridicata a fundamentului Platformei Ruse. De aici izv. o serie de rauri care se varsa in Marea Neagra shi Marea Caspica. Depozitele de suprafatza sunt argiloase shi loessoide. Padurile de foioase silvostepa shi stepa in prezent in mare parte sunt inlocuite cu culturi agricole.