CATÓLIC A catolici ce adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care apartzine catolicismului privitor la catolicism; papistashesc. 2. S. m. shi f. Adept al catolicismului; papistash. ◊ Expr. A fi mai catolic decat papa = a fi exagerat (in ceea ce spune crede sau face). Din lat. catholicus fr. catholique.

católic ~a [At: AXINTE URICARIUL ap. LET. II 214/32 / Pl: ~ici ~ice/ E: lat catholicus] 1 a (Iuz) Universal. 2 a Ecumenic. 3 a Care se refera la biserica in fruntea careia se afla papa de la Roma Si: roman (inv) catolicesc (1) (irg) papistash. 46 a (Ie) A fi mai ~ decat papa A fi exagerat (in ceea ce spune crede sau face). 7 a Care se refera la catolicism Si: (inv) catolicesc (2). 8 smf Adept al catolicismului.

CATÓLIC A catolici ce adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care apartzine catolicismului privitor la catolicism; papistasheshc. 2. S. m. shi f. Adept al catolicismului; papistash. ◊ Expr. A fi mai catolic decat papa = a fi exagerat (in ceea ce spune crede sau face). Din lat. catholicus fr. catholique.

CATÓLIC A catolici e adj. Care tzine de catolicism care propaga catolicismul; (substantivat) adept al catolicismului. Reactzionarii spanioli au gasit in clerul catolic partizani fanatici. BOGZA A. I. 560. Regele polon mergea la biserica catolica. NEGRUZZI S. I 180. ◊ Expr. A fi mai catolic decit papa = a fi exagerat (in ceea ce spune crede sau face).

CATÓLIC A catolici e adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care apartzine catolicismului privitor la catolicism. 2. S. m. shi f. Adept al catolicismului. ◊ Expr. A fi mai catolic decat papa = a fi exagerat (in ceea ce spune crede sau face). Lat. lit. catholicus.

CATÓLIC A adj. Referitor la catolicism. // s.m. shi f. Adept al catolicismului. [Cf. fr. catholique it. cattolico lat. catholicus gr. katholikos universal].

CATÓLIC A adj. s. m. f. (adept) al catolicismului. (< fr. catholique lat. catholicus gr. katholikos univeral)

CATÓLIC¹ ~k (~ci ~ce) Care tzine de catolicism; propriu catolicismului. Biserica ~k. ◊ A fi mai ~ decat papa a fi mai zelos decat se cere. /<lat. catholicus fr. catholique

catolic a. ce tzine de religiunea catolica.║ m. cel ce profeseaza catolicismul.

*católic a adj. (vgr. katholikós universal d. katá peste shi ólos tot. V. olograf). Care tzine de religiunea romana de catolicizm: tzara catolica. Maĭestatea Sa Catolica regele Spaniiĭ. Subst. Care profeseaza religiunea catolica. Conform catolicizmuluĭ. In toata lumea is 235000000 de catolicĭ dintre care 156000000 in Eŭropa.

Ferdinand (Catolicul) m. rege de Aragon barbatul Izabelei de Castilia stabili Inchizitziunea alunga pe Mauri cuceri Grenada shi Navara incuraja pe Columb (14741515).

Liga f. (Catolica) unire formata de catolicii din Frantza spre a combate pe protestantzi sub domniile lui Henric III shi Henric IV.

católic adj. m. s. m. pl. católici; adj. f. s. f. católica pl. católice

católic adj. m. s. m. pl. católici; f. sg. católica pl. católice

CATÓLIC adj. s. (BIS.) 1. adj. papal roman romanocatolic (rar) latin (astazi rar) papist (inv. shi reg. mai ales in Transilv.) papistash papistashesc. (Biserica ~.) 2. s. romanocatolic (rar) latin (astazi rar) papist (inv. shi reg. mai ales in Transilv.) papistash. (Un ~ bigot.)

CATOLIC adj. s. (BIS.) 1. adj. papal roman romanocatolic (rar) latin (astazi rar) papist (inv. shi reg. mai ales in Transilv.) papistash papistashesc. (Biserica ~.) 2. s. romanocatolic (rar) latin (astazi rar) papist. (inv. shi reg. mai ales in Transilv.) papistash. (Un ~ bigot.)

católic (católica) adj. Care apartzine catolicismului. Lat. catholicus (sec. XVII). Der. catolicesc adj. (catolicesc); catoliceshte adv. (dupa ritualul catolic); catolici vb. (a converti la catolicism); catolicime s. f. (adunare de catolici); catolicism s. n. (confesiune creshtina care recunoashte primatul Papei); catolicitate s. f. (caracter catolic).

CATOLIC A (< fr. lat.) adj. s. m. shi f. 1. Care apartzine catolicismului care este deosebit de eretic sau schismatic. ♦ Biserica c. = a) Biserica universala distincta de comunitatzile creshtine locale; b) Biserica creshtina din Apus dupa separarea din 1054 de Biserica creshtina din Rasarit; c) Biserica romanocatolica dupa Reforma (sec. 16). 2. S. m. shi f. Adept al catolicismului.

FERDINAND V CATOLICUL (FERDINAND II DE ARAGÓN) rege al Siciliei (din 1468 k Ferdinand II) shi al Aragónului (14791516). In urma casatoriei sale cu Isabela (1469) sa realizat unirea Castiliei shi Aragónului intrun singur regat Spania (1479). A luptat impotriva maurilor cucerind Granada (1492) a ocupat Regatul Neapolelui (1504) al carui suveran a devenit (k Ferdinand III 15041516) shi Navarra Superioara (1512). Cu sprijinul bisericii (in 1480 a creat Inchizitzia) al micii nobilimi shi al orashelor a luptat impotriva marii nobilimi. A pus bazele suprematziei spaniole in Europa in sec. 16. In timpul lui Cristofor Columb a intreprins calatoriile care au dus la descoperirea shi colonizarea Americii.