castrát¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: castra] Castrare (1).

castrat² ~a [At: NEGRUZZI S. V 158 / Pl: ~atzi ~e / E: castra] 1 a (D. masculi) Caruia iau fost extirpate glandele genitale Si: emasculat (pop) juganit. 2 sm Scapet. 3 sm (Fig) Om lipsit de barbatzie.

castrat a. caruia s’a facut operatziunea castrarii.

*castrát a adj. (lat. castratus). Scopit scapetz.

castrát adj. m. pl. castrátzi

CASTRÁT adj. juganit scopit sterilizat (pop.) intors starpit (reg.) batut curatzit hereluit (prin Ban.) soborat (prin Transilv.) sucit. (Berbec ~.)

CASTRAT adj. juganit scopit sterilizat (pop.) intors stirpit (reg.) batut curatzit hereluit (prin Ban.) soborit (prin Transilv.) sucit. (Berbec ~.)

castrat cantaretz adult de sex masculin care supus operatziei de castrare inaintea pubertatzii dobandea capacitatzi vocale exceptzionale dezvoltate prin lipsa secretziei de hormoni sexuali specifici. Vocea (1) c. de mare agilitate shi putere alimentata de volumul pulmonar masculin putea uneori acoperi un ambitus (1) de trei octave*. Dupa registru (1) vocal shi dupa specializarea obtzinuta un c. era sopranist sau contraltist. De obicei ishi incepea cariera in copilarie in corurile bis. (in locul femeilor care nu erau admise) trecand apoi pe scenele de opera*. Aici c. costumatzi shi machiatzi corespunzator interpretau cele mai grele roluri feminine uneori scrise anume pentru ei. Cantaretzi castratzi celebri: Carlo Broschi supranumit Farinelli (17051782) se lua la intrecere cu un virtuoz clarinetist care il intrecea in agilitate shi durata de suflu; Gaetano Majorana (Caffarelli) aproape de o varsta cu precedentul a triumfat pe multe scene europene; G. Crescentini (17661846) sopranist cu succese asemanatoare a fost shi compozitor shi profesor de canto autor al unei cunoscute culegeri de vocalize (2). Altzi c. vestitzi au fost B. Ferri (16101680) G. Pacchierotti G. Conti (Gizziello) shi G.B. Velluti (17811861) ultimul mare sopranist. Practicarea castrarii copiilor de origine orientala a inceput sa se raspandeasca in Europa de pe la finele sec. 16 deshi oprita de legi. Mai mult decat de interdictzia impusa femeilor de a canta in corurile eclesiastice shi de lacomia unor parintzi denaturatzi aceasta practica a depins de marea favoare de care se bucurau c. in fatza publicului a curtzilor princiare shi regale shi chiar a unor compozitori (G.F. Haendel sh.a.). In melodrama* italiana existentza c. a determinat o perioada de mare virtuozism vocal shi instr. Moda shi uzul barbar al castrarii copiilor au incetat la inceputul sec. 19 odata cu noile cerintze expresive shi dramatice ale romantismului bazate pe opozitzia neta dintre caracterul masculin shi cel feminin. Cantaretzii c. (denumitzi shi „falsetishti* naturali”) au inlocuit de prin sec. 16 pe cantaretzii specializatzi in uzul falsetului* care sustzineau inainte partzile de soprano (sopranist) shi contralto (contraltist). Dupa declinul shi disparitzia c. falsetishtii shiau reluat vechiul rol. Sin. evirat.