optziuni
  • info

12 definitzii pentru casnicie

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CASNICÍE casnicii s. f. Trai in comun al sotzilor viatza conjugala; casatorie. Casnic + suf. ie.

CASNICÍE casnicii s. f. Trai in comun al sotzilor viatza conjugala; casatorie. Casnic + suf. ie.

casnicie sf [At: N. COSTIN L. I 47/23 / Pl: ~cii / E: casnic + ie] 1 (Inv) Administrare a bunurilor casnice Si: casa (48) gospodarie. 2 Trai in comun al sotzilor Si: casatorie menaj.

CASNICÍE casnicii s. f. Trai in comun al sotzilor viatza conjugala. Ar fi fost o copilarie sa faca o apropieie intre o biata casnicie la intimplare shintre o gospodarie care se injgheba cu grija. SADOVEANU O. TV 88. Anul lor de casnicie nu fusese turburat niciodata. C. PETRESCU S. 159 Ea de mult devenise tezaurul casniciei lui. EMINESCU N. 83.

CASNICÍE casnicii s. f. Trai in comun al sotzilor viatza conjugala. Din casnic + suf. ie.

CASNICÍE ~i f. Trai in comun al sotzilor; viatza conjugala. [Art. casnicia; G.D. casniciei; Sil. cie] /casnic + suf. ~ie

casnicíe f. Gospodarie menaj.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

casnicíe s. f. art. casnicía g.d. art. casnicíei; pl. casnicíi art. casnicíile

casnicíe s. f. art. casnicía g.d. art. casnicíei; pl. casnicíi art. casnicíile

casnicie

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CASNICÍE s. casa casatorie menaj (livr.) mariaj matrimoniu (rar) gospodarie (pop.) insotzire (inv.) maritagiu (grecism inv.) sinichesion. (O ~ fericita.)

CASNICIE s. casa casatorie menaj (livr.) mariaj matrimoniu (rar) gospodarie (pop.) insotzire (inv.) maritagiu (grecism inv.) sinichesion. (O ~ fericita.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

jugul casniciei expr. (peior.) privatziuni care le presupune viatza conjugala.

Intrare: casnicie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casnicie
  • casnicia
plural
  • casnicii
  • casniciile
genitiv-dativ singular
  • casnicii
  • casniciei
plural
  • casnicii
  • casniciilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

casnicie, casniciisubstantiv feminin

  • 1. Trai in comun al sotzilor viatza conjugala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: casatorie
    • format_quote Ar fi fost o copilarie sa faca o apropiere intre o biata casnicie la intimplare shintre o gospodarie care se injgheba cu grija. SADOVEANU O. IV 88. DLRLC
    • format_quote Anul lor de casnicie nu fusese turburat niciodata. C. PETRESCU S. 159. DLRLC
    • format_quote Ea de mult devenise tezaurul casniciei lui. EMINESCU N. 83. DLRLC
etimologie:
  • Casnic + sufix ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.