15 definitzii pentru carnaj
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CARNÁJ carnaje s. n. Ucidere in masa; macel masacru. Din fr. carnage.
carnáj sn [At: CONTEMP. Seria II 1948 nr. 106 10/5 / V: ~ágiu (pl: agíi) / Pl: ~e / E: fr carnage] (Liv) Ucidere in masa Si: masacru macel.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CARNÁJ carnaje s. n. (Frantzuzism) Ucidere in masa; macel masacru. Din fr. carnage.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
CARNÁJ carnaje s. n. (Frantzuzism) Ucidere in masa; macel masacru.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CARNÁJ carnaje s. n. (Frantzuzism) Ucidere in masa; macel masacru. Fr. carnage.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
CARNÁJ s.n. (Liv.) Ucidere in masa; macel masacru. [Var. carnagiu s.n. / cf. fr. carnage it. carnaggio].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CARNÁJ s. n. macel masacru. (< fr. carnage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CARNÁJ ~e n. livr. Omor in masa al unor persoane lipsite de aparare; macel; masacru. /<fr. carnage
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
carnagiu sn vz carnaj
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CARNÁGIU s.n. v. carnaj.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
carnáj (livr.) s. n. pl. carnáje
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
carnáj s. n. pl. carnáje
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
carnaj pl. carnaje
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CARNÁJ s. v. masacru macel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
carnaj s. v. MASACRU. MACEL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
carnaj, carnajesubstantiv neutru
etimologie:
- carnage DEX '09 DEX '98 DN