CARMÍN s. n. Colorant roshu de origine vegetala sau animala folosit in cosmetica in pictura etc.; carmaz (2); p. ext. culoare roshie. Din fr. carmin lat. carminium.

carmín sn [At: SAM. V 1012 / E: fr carmin lat carminium] 1 Colorant roshu de origine vegetala sau animala folosit in cosmetica in pictura etc. Si: (ivp) carmaz. 2 (Pex) Culoare roshie.

CARMÍN s. n. Colorant roshu de origine vegetala sau animala folosit in cosmetica in pictura etc.; carmaz (2); p. ext. culoare roshie. Din it. carmin lat. carminium.

CARMÍN s. n. Culoare roshievie preparata din cirmiz; cirmiz.

CARMÍN s. n. Carmaz (3); p. ext. culoare roshievie k a carmazului. Fr. carmin (lat. lit. carminium).

CARMÍN s.n. Materie coloranta de un roshu intens extrasa din femela coshenilei. [Pl. ne nuri. / < fr. carmin].

CARMÍN I. s. n. materie coloranta de un roshu intens din femela coshenilei. II. adj. inv. s. n. (de) culoare roshie vie. (< fr. carmin)

CARMÍN n. 1) Colorant roshuaprins de provenientza vegetala sau animala folosit in medicina parfumerie pictura etc.; carmaz. 2) Culoare roshieaprinsa. /<fr. carmin lat. carminium

carmin m. coloarea roshie deschisa ce se scoate din coshenila sau carmaz.

*carmín n. (fr. carmin; it. carminio un fel de vapsea roshie carmino principiu colorant al cirmizuluĭ). Cirmiz. Coloarea cirmizuluĭ de un rosh aprins. Fig. Buze de carmin. V. rumeneala.

róshu carmín adj. inv. Roshu aprins ◊ „Florile sunt marishoare [...] alcatuite din cinci petale late de culoare roshucarmin.” Sc. 21 VII 62 p. 4 (din roshu + carmin)

carmín s. n.

carmín s. n.

CARMÍN s. adj. invar. 1. s. carmaz coshenila. (~ul este un colorant roshu.) 2. adj. invar. stacojiu (pop.) carmaziu. (O petala ~.)

CARMIN s. adj. invar. 1. s. cirmiz. (~ este un colorant roshu.) 2. adj. invar. stacojiu (pop.) cirmiziu. (O petala ~.)