CARMÁC, carmace, s. n. Unealtă pentru pescuit fără nadă, formată dintr-un șir de cârlige mari din oțel, așezate în apă la diferite adâncimi. – Din rus. karmak.

carmac sn [At: DAMÉ, T. / V: ~ă sf, câr~, cârmaci / Pl: ~ace / E: rs кармак] Unealtă pentru pescuit fără nadă, formată din mai multe șiruri de cârlige mari, așezate în apă la diferite adâncimi.

CARMÁC, carmace, s. n. Unealtă pentru pescuit fără nadă, formată din mai multe șiruri de cârlige mari așezate în apă la diferite adâncimi. – Din rus. karmak.

CARMÁC, carmace, s. n. Unealtă pentru pescuit, constînd din mai multe șiruri de cîrlige mari de fier, de forma undiței, care, așezate în apă la diferite adîncimi, prind fără nadă peștele. Trebuia să trecem în mare spre locurile unde pescarii își aveau rețelele de carmace pentru pescuitul morunului și nisetrului. SADOVEANU, O. A. II 196.

CARMÁC, carmace, s. n. Unealtă pentru pescuit fără nadă, constând din mai multe șiruri de cârlige mari. – Rus karmak.

CARMÁC ~ce n. pop. Unealtă de pescuit fără nadă, alcătuită din mai multe șiruri de cârlige mari, pentru pescuitul la diferite adâncimi. /<rus. karmak

carmac n. Mold. undiță mare ce se așează în curmezișul cursului apei: morunul se pescuește cu carmace. [Rus. KORMAKŬ, momeală de undiță].

carmác și cîrmác n., pl. e (cp. cu turc. karmak, cîrlig mare, și cu rus. kormák, nadă, mîncarea din undiță). Dun. Mare pripon compus din cîrlige unse (ca să nu ruginească) și fără nadă și cu care se prind peștiĭ ganoizĭ (din familia morunuluĭ). V. peremet și daidon.

carmácă sf vz carmac

cârmáci¹ sn^[1] vz carmac corectată

cîrmác, V. carmac.

carmác s. n., pl. carmáce

carmác s. n., pl. carmáce

CARMÁC s. (PESCUIT) (rar) parcea. (~ pentru morun.)

CARMAC s. (PESCUIT) (rar) parcea. (~ pentru morun.)