2 definiții pentru carlin
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CARLÍN s. m. câine de agrement cu corpul scurt, capul masiv, rotund și brăzdat de riduri și cu botul pătrat și scurt; mops. (< fr. carlin)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
carlín s. m., pl. carlíni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: carlin
carlin substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)