7 definitzii pentru cardiaca

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

talpa sf [At: PSALT. HUR. 82721 / Pl: talpi ~pe / E: mg talp] 1 Partea inferioara a labei piciorului la om shi la unele animale care vine in atingere cu pamantul shi care se sprijina corpul. 2 (Pex) Laba piciorului. 3 (Iuz; is) Sarut talpile Formula de salut. 4 (Ilav) Din ~ sau de sus (ori din varf) shi pana in ~ sau din (ori de la) creshtet pana in talpi (sau in ~) sau din talpi (ori din ~) pana in (sau la) creshtet (sau creshtetul capului) din talpi pana in subsuori din ~ (sau din ~pe) pana in cap In intregime. 5 (Pop; ilav) In talpi In picioare. 6 (Pop; pex; ial) Vertical. 7 (Pop; ie) A fi (sau a scula (pe cineva) in talpi A fi sculat (sau a se scula) din pat. 8 (Pop; iae) A (se) pune in mishcare in actziune. 9 (Pfm; in formule de amenintzare; ie) Ai sta (cuiva) capul undei stau talpile A i se taia cuiva capul. 10 (Pop; ie) Parca i arde jaratec (sau foc) sub talpi sau arde focul la talpile picioarelor Se spune cand cineva este amenintzat de o primejdie care se apropie shi de care trebuie sa fuga. 11 (Pfm; ie) Al frige pamantul sub talpi A fi nelinishtit nerabdator (sa faca ceva sa plece undeva). 12 (Pfm; ie) A fi in talpi (cu cineva) A fi aidoma cu... 13 (Pop; ie) A o apuca la ~ (sau a o lua la talpi) sau ashi lua talpile in spinare A pleca repede (de undeva). 14 (Pfm; ie) A cunoashte (pe cineva sau ceva) din ~ A cunoashte (pe cineva sau ceva) foarte bine. 15 (Pop; ie) A ieshi cu talpile inainte A muri. 16 (Reg; dep; is) ~lata Om cu talpi (2) mari. 17 (Reg; dep; ias) Om cu mersul greoi shi apasat. 18 (Ic) ~pagashtei Planta erbacee cu tulpina puternica cu flori mici roz care creshte in locuri necultivate Si: (reg) apucatoare buruianaorbaltzului buruianadebleasna catajnica catushnitza cervana cione creastacocoshului gisdei iarbacashunaturii iarbaflocoasa iarbadedat labalupului somnishor shanta2 talpa(33)lupului (Leonurus cardiaca). 19 (iae) Planta erbacee cu frunze romboidale sau triunghiulare crestate cu flori mici dispuse in spice nefoliate verzi mai tarziu roshii cu semintze negre lucitoare Si: (reg) troscot1 (16) (Chenopodium rubrum). 20 (Bot; reg; iae) Loboda (Chenopodium album). 21 (Bot; reg; iae) Spanacporcesc (Chenopodium hybridum). 22 (Bot; reg; iae) Capshunica (7) (Trifolium fragiferum). 23 (Bot; reg; iae) Loboda (Atriplex hortensis). 24 (Bot; reg; iae) Creastacocoshului (Celosia cristata). 25 (Bot; reg; iae) Meishor (Digitaria sanguinalis). 26 (Bot; reg; iae) Priboi (Geranium macrorrhizum). 27 (Bot; reg; iae) Colacel (Pelargonium peltatum). 28 (Bot; reg; iae) Ciubotzicacucului (Primula veris). 29 (Ivp; is) ~pa gashtei Semnatura (pe un act) prin punerea degetului. 30 (Pfm; ias) Scris necaligrafic putzin citetz neingrijit Si: (pfm) laba gashtei. 31 (Pop; ias) Raspantie. 32 (Reg; ic) ~palupului Planta erbacee cu flori mici roshietice shi cu frunzele acoperite in partea inferioara de numeroase glandule albe Si: (reg) cimburelsalbatic cione iarbaflocoasa iarbaneagra (Chaiturus marubiastrum). 33 (Bot; reg; iae) Talpa(18)gashtei (Leonurus cardiaca). 34 (Bot; reg; iae) Papanashi (Trifolium arvense). 35 (ic) ~pastancei (sau reg stancii) Mica planta erbacee cu tulpina taratoare ramificata cu flori mici albe (Coronopus squamatus). 36 (Bot; reg; iae) Flocoshele (3) (Lychnis coronaria). 37 (Ic) ~paursului Planta erbacee cultivata shi k planta ornamentala cu frunze mari shi cu flori albe sau trandafirii grupate in fonna de spic Si: (reg) brancaursului buiedeamameibune matruna palamida1 (Acanthus longifolius). 38 (iae) Planta din familia cactacee cu tulpina lunga carnoasa prevazuta cu tzepi cu flori roshii cultivata shi k planta ornamentala Si: limba (reg) bostan limbavecinii limbaboului palma1 stoletnic (Phyllocactus ackermanni). 39 (Bot; reg; iae) Placintaporcului (Heracleum palmatum). 40 (Bot; reg; iae) Brancaursului (Heracleum sphondylium). 41 (Bot; reg; iae) Piedicutza (Lycopodium clavatum). 42 (Bot; reg; ic) ~paiepurelui Golomatz (Dactylis glomerata). 43 (Bot; reg; ic) ~pamatzei Parpian (Antennaria dioica). 44 (Bot; reg; iae) Flocoshele (1) (Filago arvensis). 45 (Bot; reg; iae) Firicica (Filago germanica). 46 (Bot; reg; iae) Albumeala (1) (Leontopodium alpinum). 47 (Inv) Unitate de masura pentru lungimi. 48 (Pop; rar; urmat de determinari k „pamant” „teren” introduse prin pp „de”) Distantza foarte mica. 49 Partea de dedesubt a incaltzamintei sau a ciorapului care protejeaza talpa (1). 50 (Pop; ie) A bate ~pa (Ia pamant) A calca apasat. 51 (Reg; ie) A calca pe ~ putreda A se inshela. 52 (Pfm; ie) A pune sub ~ A pune sub papuc. 53 (Reg; iae) A nu tzine seama de ceva. 54 (Reg; ie) A o tzine ~ A nu ceda nimic. 55 Piele groasa tabacita special din care se confectzioneaza pingelele incaltzamintei flecurile tocurilor etc. 56 (Is) ~ artificiala Material fabricat prin aglomerare cu liantzi din fibre de piele (provenite din desheuri) fibre de celuloza shi fibre textile folosit k inlocuitor pentru talpa (55) brantzuri bombeuri shi glencuri. 57 Pedala la mashina de cusut. 58 (Reg) Partea de la scaunul lemnarului care se apasa cu piciorul in timpul lucrului shi cu ajutorul careia se fixeaza bucata de lemn care se trage la cutzitoaie. 59 (Reg) Piedica la car. 60 Ansamblu de piese care se ashaza la baza unei constructzii shi care aceasta se reazema Si: (reg) taban1 (3). 61 (Pex) Temelie (1). 62 (Is) ~pa tzarii (sau a casei) TZaranimea considerata in trecut k temelie a tzarii shi obligata sa suporte tot greul indatoririlor. 63 (Is) ]~pa casei Capul familiei Si: barbat. 64 (Is) ~pa iadului (sau ~ la iad ori ~ de iad) Temelia iadului Si: (reg) talpoi (9). 65 (Ias) Mama capeteniei dracilor Si: talpoi (10). 66 (Pfm; ias) Om foarte rau pacatos. 67 (Pfm; ias) Baba rea. 68 (Reg; ias) Vrajitoare. 69 (Fig) Totalitatea oamenilor simpli consideratzi k baza a societatzii. 70 (Fig) Persoana care constituie un sprijin esentzial pentru o colectivitate Si: baza stalp. 71 (Fig; pex) Sprijin. 72 (Fig) intemeietor al unui neam al unei spitze. 73 (Trs; is) ~pa satului Omul cel mai din urma din sat. 74 Fiecare din cele doua lemne groase orizontale care se sprijina razboiul de tzesut manual Si: (reg) talpete (1) talpetz (1). 75 Pat1 la sucala. 76 Fiecare din cele doua suporturi laterale de lemn sau de otzel curbate in sus la capatul din fatza care aluneca sania Si: (reg) talpete (2) talpetz (2). 77 Plaz1 la plug. 78 Partea de dedesubt a corabiei. 79 Partea care formeaza fundul unui scoc de moara de joagar etc. 80 Fiecare din cele doua bucatzi de lemn curbate care este ashezat leaganul pentru copiii mici. 81 (Reg) Patina2 (de lemn). 82 Partea inferioara mai lata a unei piese a unui organ de mashina sau a unui element de constructzie prin care acestea se reazema pe alta piesa pe teren sau pe un suport. 83 (Spc) Partea de jos latzita a unei shine prin care aceasta se reazama pe traverse. 84 (Spc) Extremitate a unui pat de pushca care se sprijina arma cand sta vertical. 85 (Spc) Baza a unei excavatzii miniere sau a unei gauri de sonda. 86 (Spc) Partea mai latzita (inferioara) a unei litere tipografice. 87 (Spc) Parte a rindelei care aluneca pe lemnul supus prelucrarii. 88 (Spc) Suport care se cladeshte o claie sau un stog Si: (reg) patul1. 89 (Reg) Posada la moara. 90 (Reg; is) ~pa cuptorului Ridicatura de zid care este ashezata vatra sau soba. 91 Lemn care se ashaza in partea de jos a ushii. 92 (Reg; pex) Scandura groasa. 93 (Reg; lpl) Stinghii la grapa. 94 Fiecare dintre cele doua grinzi mari ashezate pe pilotzi deasupra apei shi in care sunt fixatzi parii gardului sau ingraditura de nuiele la leasa de pescuit pentru navod. 95 (Reg) Lavitza in casele tzaraneshti sau la stana care se ashaza vasele cu apa sau alte obiecte.

tolpa sf [At: ALR I 456/388 / Pl: ~pe / E: rs толпа] 1 (Mol) Ceata1 (19). 2 (Reg) Card de oi.

TÁLPA talpi s. f. I. 1. Partea inferioara a labei piciorului la om shi la unele animale de la degete pana la calcai care vine in atingere cu pamantul shi care se sprijina corpul. ◊ Expr. A o apuca la talpa sau ashi lua talpile la spinare = a pleca a o shterge. Arde focul la talpile picioarelor se spune cand cineva este amenintzat de o primejdie. (Reg.) A fi sau a (se) scula a (se) pune in talpi = a (se) scula din pat; p. ext. a (se) pune in mishcare in actziune. ♦ Compuse: talpagashtei = a) incretziturile de la coada ochiului (la persoanele in varsta); b) scris neingrijit; c) planta erbacee melifera shi medicinala cu tulpina puternica cu frunze lungi cu flori mici roz (Leonurus cardiaca); talpaursului = planta erbacee cu frunze mari spinoase shi cu flori albe sau trandafirii grupate in forma de spic (Acanthus longifolius); talpastancii = mica planta erbacee cu tulpina taratoare ramificata cu flori mici albe (Coronopus procumbens); talpalupului = planta erbacee cu flori mici roshietice cu frunzele acoperite in partea inferioara de numeroase glandule albe avand proprietatzi antiscorbutice shi diuretice (Chaiturus marrubiastrum). 2. Partea de dedesubt a incaltzamintei sau a ciorapului care protejeaza talpa (I 1). 3. Piele groasa tabacita special din care se confectzioneaza pingelele incaltzamintei flecurile tocurilor etc. ◊ Talpa artificiala = material fabricat prin aglomerare cu liantzi din fibre de piele (provenite din desheuri) fibre de celuloza shi fibre textile folosit k inlocuitor pentru talpa (I 3) la brantzuri shtaifuri bombeuri. II. 1. Lemn gros grinda care se ashaza la temelia unei constructzii pentru a o sprijini; p. ext. temelie. ◊ Talpa casei = capul familiei barbatul. Talpa tzarii (sau a casei) = tzaranimea (considerata in trecut k temelie a tzarii obligata sa suporte tot greul indatoririlor). Talpa iadului = a) (in basme) temelia iadului; mama capeteniei dracilor; b) om foarte rau pacatos; baba rea vrajitoare. ♦ Fig. Sprijin baza sustzinere. 2. Fiecare dintre cele doua lemne groase orizontale care alcatuiesc scheletul razboiului de tzesut manual. 3. Fiecare dintre cele doua suporturi laterale de lemn sau de otzel curbate in sus la capatul de dinainte care aluneca sania. ♦ Lemnul din spatele cormanei care se sprijina plugul shi care il face sa alunece mai ushor pe brazda. ♦ Partea de dedesubt a corabiei. ♦ Parte care formeaza fundul unui scoc de moara de joagar etc. 4. Partea inferioara latzita a unei piese a unui organ de mashina sau a unui element de constructzie prin care acesta se reazema pe alta piesa pe teren sau pe un suport. ♦ Spec. Partea de jos latzita a unei shine prin care aceasta se reazema pe traverse. ♦ Spec. Parte a rindelei care aluneca pe lemnul supus prelucrarii. ♦ Spec. Extremitate a unui pat de pushca care se sprijina arma cand sta vertical. ♦ Spec. Partea de dedesubt care se cladeshte o claie sau un stog. ♦ Spec. Baza a unei excavatzii miniere sau a unei gauri de sonda. ♦ Spec. Parte mai latzita (inferioara) a unei litere tipografice. Cf. magh. talp.

TÁLPA talpi f. 1) (la om shi la unele animale) Partea de dedesubt (putzin concava) a labei piciorului de la calcai pana la degete care vine in atingere cu pamantul in timpul mersului. ◊ Din ~ (sau din talpi) panan creshtet din creshtet panan ~ (sau panan talpi) din cap panan picioare. Al frige pamantul sub talpi a fi cuprins de nelinishte; a sta k pe ace. ~agashtei a) totalitate a ridurilor care se formeaza la coada ochiului; b) scris urat neingrijit; c) planta erbacee cu tulpina erecta inalta cu frunze mari paroase de forma labei de gasca cu intrebuintzari medicinale. ~aursului planta erbacee cu tulpina erecta shi cu frunze mari spinoase. ~astancii planta erbacee cu tulpina culcata ramificata cu frunze lungi petziolate shi flori mici albe cu intrebuintzari medicinale. ~alupului planta erbacee cu tulpina erecta shi cu frunze eliptice presarate pe partea inferioara cu glandule albe avand intrebuintzare in medicina. 2) Portziune a incaltzamintei sau a ciorapului care acopera aceasta parte a labei piciorului. ◊ A bate ~a (la pamant) a pashi apasat. 3) Piele groasa special tabacita din care se fac pingele. 4) fig. Grinda groasa care sta la baza unei constructzii. ◊ ~a casei capul familiei; barbatul. 5) Fiecare dintre cele doua lemne groase ashezate orizontal care constituie baza razboiului de tzesut. 6) Fiecare din cele doua suporturi paralele care aluneca sania. 7) Partea de la temelia morii care se sprijina scocul. 8) Partea de desupt mai lata a unor obiecte care serveshte drept suport. ◊ ~a plugului suport (de lemn) la plug care inlesneshte alunecarea acestuia pe brazda; taban. 9) Parte a rindelei care vine in atingere cu lemnul ce se prelucreaza. 10) Partea inferioara a unei corabii. 11) Partea inferioara a patului de pushca care se sprijina arma cand este pusa in pozitzie verticala. 12) Temelie care se cladeshte un stog o claie. 13) Temelie a unei gauri de sonda. [G.D. talpii] /<ung. talp

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

tálpa s. f. g.d. art. talpii; pl. talpi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TÁLPA s. 1. (ANAT.) planta (prin Transilv.) tabla. (~ a piciorului.) 2. (CONSTR.) talpoi (reg.) subtoi (prin Olt. shi Ban.) balvan (prin Transilv. nordul Munt. nordul Olt. shi Dobr.) temei. (~ casei.) 3. (TEHN.) talpig (rar) patina (pop.) falcea (reg.) talpetz (Olt. shi Munt.) plaz. (~ la sanie.) 4. (TEHN.) colac. (~ la o roata.) 5. (TEHN.; la pl.) butuci (pl.) plazuri (pl.) (reg.) craci (pl.) drugi (pl.) fofeze (pl.) grindeie (pl.) lemne (pl.) talpetzi (pl.). (~ la razboiul de tzesut.) 6. v. butuc. 7. (TEHN.) calcator (pop.) talpiga. (~ la scaunul dogarului.) 8. (TEHN.) (reg.) pod. (~ la joagar.) 9. v. plaz. 10. v. grindei. 11. (BOT.) talpagashtei (Leonurus cardiaca) = (reg.) apucatoare catushnitza cervana somnishor buruianaorbaltzului buruianadebleasna coadaleului creastacocoshului iarbacashunaturii iarbadedat iarbaflocoasa labalupului; talpalupului (Cheiturus marubiastrum) = (reg.) poalaSfinteiMarii; talpaursului = a) (Acanthus longifolius) (reg.) matruna palamida brancaursului; b) (Heracleum palmatum) placintaporcului.

Intrare: cardiaca
cardiaca termen biologic
termen biologic (I2)
  • cardiaca