6 definiții pentru caravei

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caravéi sn [At: MAT. FOLK. 146 / V: cărăvei / Pl: ~e / E: nct] (Rar) 1 Bucată dintr-un întreg Si: bucată, cap, fărâmă. 2 Scurtătură de lemn Si: retevei. 3 Sac scurt. 4 (Fig) Om scund.

caravéĭ, V. cărăveĭ.

cărăvéi sn vz caravei

cărăvéĭ și caravéĭ n., pl. eĭe (cp. cu reteveĭ). Ban. Olt. Lodbă, bucată de lemn scurtă și groasă: băgaŭ (în foc) caraveĭe, că era pădurea lîngă bordeĭ (NPl. Ceaur, 39). Fig. Iron. Om scund și gros, buricu pămîntuluĭ.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CARAVÉI s. v. retevei, scurtătură.

caravei s. v. RETEVEI. SCURTĂTURĂ.

Intrare: caravei
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caravei
  • caraveiul
  • caraveiu‑
plural
  • caraveie
  • caraveiele
genitiv-dativ singular
  • caravei
  • caraveiului
plural
  • caraveie
  • caraveielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)