CAPTALÁN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites officinalis); p. restr. frunzele acestei plante, folosite ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s. m.] – Din magh. káptalan.

captalan [At: DAMÉ, T. 75 / V: ~aci, ~tăi~, căftăl~, căpcăl~, căptălaci, căptăl~ / Pl: ~e sn, ~i sm / E: mg káptalan] 1 sn (Apc; Mol; Buc) Acoperământ de scoarță jupuită de pe brazi la știubeie: Si: captar (1), foltău. 2 sn Capătul (2) urzitoarei. 3 Scaunul urzitoarei. 4 sm (Bot) Planta Cirsium rivulare. 5 sm (Bot; reg) Brustur (Petasites hybridu). 6 sm (Prc) Frunzele captalanului (4), întrebuințate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. 7 sm (Bot; reg) Brustur (Arctium lappa). 8 sm (Bot; reg; îc) ~-negru Lumânărica peștilor (Verbascum nigrum). 9 sm (Bot; reg; îc) ~-de-cel-galben Coada-vacii (Verbascum phlomoides). 10 sm (Bot; reg; șîc) ~-de-cel-mare Cucuruz (Petasites albuș). 11 sm (Fig) Om cu capul mare. 12 (Fig) Capsoman (1).

CAPTALÁN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites officinalis); p. restr. frunzele acestei plante, întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s. m.] – Din magh. káptalan.

CAPTALÁN, captalani, s. m. (Și în forma căptălan) Plantă erbacee asemănătoare cu podbalul, cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites officinalis). ♦ Nume dat frunzelor acestei plante, întrebuințate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. Răstoarnă albinele frumușel din pălărie în buștihan, îl întoarce binișor cu gura în jos, îi pune deasupra niște căptălani, ca să nu răzbată soarele și ploaia. CREANGĂ, P. 239. – Variantă: căptălán s. m.

CAPTALÁN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites oficinalis); (prin restricție) frunzele acestei plante, întrebuințate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s. m.] – Comp. magh. káptalan.

CAPTALÁN ~i m. Plantă erbacee cu frunze mari, late, și cu flori purpurii, folosită în medicină. /<ung. káptalan

captalan m. 1. Mold. plantă mirositoare cu frunze mari și flori purpurii (Petasites); poporul o consideră ca un prezervativ în contra ciumei și cu foile-i cele late se acopăr stupii: pune deasupra roiului niște captalani CR.; 2. captar. [Ung. KÁPTALAN, stup].

captalán m. (ung. káptalan, capitel, d. lat. capitulum, capitul). Est. O buruĭană mirositoare din familia compuselor cu frunze marĭ și late (care se întrebuințează la acoperit stupiĭ), cu rădăcinĭ lungĭ și groase și cu florĭ purpuriĭ (petasites officinalis). Florile eĭ îs sudorifice și emenagogice, ĭar rădăcina eĭ e vermifugă, sudorifică și astringentă. Poporu crede că te ferește de cĭumă, și de aceĭa se numește și rădăcina cĭumeĭ. Se numește și brustur dulce. – Și căptălan.

căptălán sm vz captalan

căptălán, V. captalan.

captalán s. m., pl. captaláni

captalán s. m., pl. captaláni

captalan

CAPTALÁN s. (BOT.) 1. (Petasites officinalis sau hybridus) (reg.) brusture, cucuruz, podbal, buiedea-ciumei, rădăcina-ciumei, sudoarea-laptelui; 2. captalan-negru (Verbascum nigrum) = (reg.) somnoroasă.

CAPTALÁN s. v. brusture, captar, lipan.

CAPTALAN s. (BOT.) 1. (Petasites officinalis sau hybridus) (reg.) brusture, cucuruz, podbal, buiedea-ciumei, rădăcina-ciumei, sudoarea-laptelui. 2. captalan-negru (Verbascum nigrum) = (reg.) somnoroasă.

captalan s. v. BRUSTURE. CAPTAR. LIPAN.

captalán (captaláni), s. m. – s. m. 1. Plantă erbacee (Tussilago petasites). – 2. Capac de stup. Mag. kaptalan; concurează cu dubletul captar, s. n. (capac de stup), din bg. kaptár (DAR; cf. Skok 73).

căptălán¹, căptăláni, s.m. (pop.) 1. plantă ebacee mirositoare, cu frunze mari și late și cu flori purpurii; brustur. 2. om cu capul mare, căpățânos, capsoman.

căptălán², căptăláne, s.n. (pop.) 1. acoperământ de scoarță de brad pentru stupii cu albine; căptar, foltău. 2. căpătâiul sau scaunul urzitoarei.

CAPTALAN (< magh. ) s. m. Plantă erbacee medicinală din familia compozitelor, înaltă de 15-40 cm, cu frunze mari, late și flori purpurii (Petasites hybridus). Drogul extras din frunze se întrebuințează pentru proprietățile lui sudorifice și diuretice.